România riscă să depășească ținta de deficit bugetar. Tanczos Barna avertizează: „Foarte greu să ne încadrăm în acest 6,2”

România ar putea întâmpina dificultăți majore în respectarea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB, stabilită în discuțiile cu Comisia Europeană. Vicepremierul Tanczos Barna atrage atenția că instabilitatea globală, riscurile economice și tensiunile militare pot complica semnificativ eforturile de consolidare fiscală, în special în contextul în care statul trebuie să continue programele de sprijin pentru populația vulnerabilă.

Deficitul bugetar de 6,2%, sub presiunea contextului geopolitic și economic

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că respectarea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB, recomandată României de Comisia Europeană, va fi dificil de realizat în actualul context internațional.

Oficialul consideră că evoluțiile geopolitice și economice la nivel global, inclusiv conflictele militare și riscurile de încetinire economică, pot genera presiuni suplimentare asupra bugetului de stat. În astfel de condiții, guvernele sunt nevoite să mențină sau chiar să extindă programele de sprijin pentru populație și pentru sectoarele economice afectate.

„Ţinta (de deficit bugetar – n.r.) este 6,2, ţinta recomandată de Comisie. Foarte greu să ne încadrăm în acest 6,2 în condiţiile în care toată lumea trebuie să înţeleagă, şi Comisia Europeană, pentru că într-o criză, cu războaie, într-o criză nu doar cu potenţial efect economic, dar militară, nu poţi să fii foarte rigid în momentul în care te uiţi la deficit şi te uiţi la anumite costuri ale bugetului, ale statului, care vin practic să ajute persoanele vulnerabile în asemenea situaţii”, a declarat, marţi seară, la TVR Info, viceprim-ministrul Tanczos Barna.

În opinia sa, flexibilitatea fiscală devine esențială într-un context internațional incert, în care statele trebuie să își adapteze politicile bugetare pentru a face față unor situații excepționale.

Cheltuielile sociale și măsurile de sprijin pot crește presiunea asupra bugetului

Vicepremierul a subliniat că o parte importantă a cheltuielilor bugetare este destinată protejării categoriilor vulnerabile, mai ales în perioade de instabilitate economică sau de creștere a prețurilor.

În astfel de situații, guvernele sunt nevoite să finanțeze programe de sprijin pentru populație, să compenseze efectele inflației sau să mențină mecanisme de protecție în domenii sensibile, cum ar fi energia.

Aceste măsuri, deși necesare din punct de vedere social și economic, pot îngreuna atingerea obiectivelor de deficit stabilite în relația cu instituțiile europene.

Creșterea prețurilor la energie ar putea alimenta inflația

Tanczos Barna a vorbit și despre evoluția piețelor internaționale de energie, avertizând că o eventuală creștere a prețurilor la resursele energetice ar putea avea efecte directe asupra inflației.

Potrivit acestuia, dacă tensiunile geopolitice vor influența producția sau transportul de resurse energetice, impactul se va resimți rapid în economie, inclusiv în nivelul general al prețurilor.

„Eu sper în continuare să fie doar un efect de moment şi în câteva zile, o săptămână, două, lucrurile să se reaşeze. Altfel nu doar România, toată lumea o să aibă de suferit şi nu-şi doreşte nimeni. Nu cred că cineva îşi doreşte ca Uniunea Europeană să se confrunte iarăşi cu o criză energetică. Nici Statele Unite nu vor criză energetică, nici Orientul Mijlociu nu vrea ca acele resurse energetice să fie blocate şi capacităţile de producţie sau de transport să fie, practic, anihilate pe termen lung”, a explicat Tanczos Barna.

Echilibrul bugetar, o provocare majoră pentru România

România se află deja într-un proces de consolidare fiscală, după ce deficitul bugetar a depășit în ultimii ani pragurile stabilite la nivel european. Autoritățile de la București s-au angajat în fața Comisiei Europene să reducă treptat deficitul, însă evoluțiile economice și geopolitice pot complica acest parcurs.

În acest context, atingerea țintei de 6,2% din PIB depinde nu doar de măsurile interne de ajustare bugetară, ci și de evoluțiile economiei globale, de stabilitatea piețelor energetice și de dinamica inflației.