România rezistă singură unui atac al Rusiei în primele săptămâni? Gen.(r) Bălăceanu: NATO trimite 100.000 de militari în maxim 10 zile

Scenariul unui atac rusesc și timpul de reacție al NATO au fost din nou aduse în discuție publică. Oficialii militari spun că există evaluări interne, dar că multe date sunt în continuare nepublicate.

Timpul necesar pentru dislocarea trupelor NATO ridică semne de întrebare

În cadrul exercițiului NATO desfășurat la Cincu, oficiali români și europeni au discutat deschis despre durata necesară mobilizării forțelor aliate în cazul unui atac asupra României.

Principala problemă semnalată a fost infrastructura de transport, care limitează viteza deplasării trupelor și a echipamentelor grele. În acest context, forțele terestre române ar putea fi nevoite să se apere în mare parte singure până la sosirea întăririlor.

Generalul Gheorghiță Vlad a arătat că România ar avea o capacitate inițială de rezistență comparabilă cu cea a Ucrainei, conform unor evaluări citate de Bloomberg. Aceste estimări iau în calcul resursele interne, structura forțelor și pregătirea pentru scenarii de criză, fără a detalia durata exactă a unei rezistențe autonome.

Un general francez prezent la exercițiile NATO a explicat dificultățile logistice întâlnite în timpul dislocării forțelor. Pentru deplasarea unui convoi francez au fost necesare cinci avioane, 11 trenuri și aproximativ 15 convoaie, pe durata a zece zile. Acest exemplu a fost folosit pentru a ilustra cât de complicată ar fi o mobilizare rapidă în cazul unui conflict real.

Aceste întârzieri sunt considerate relevante pentru înțelegerea etapelor de reacție ale NATO, mai ales pentru primul val de trupe care ar urma să fie trimis într-o zonă de conflict.

Statul Major al Apărării rămâne autoritatea care poate confirma evaluările

Întrebat despre scenariul unei invazii, președintele Nicușor Dan a declarat că subiectul a fost analizat de conducerea militară, care a stabilit estimări privind perioada în care România ar putea rezista până la sosirea ajutorului aliat. Detaliile acestor analize nu au fost făcute publice.

La rândul său, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a precizat că nu poate oferi cifre sau concluzii oficiale și că aceste evaluări trebuie prezentate exclusiv de Statul Major al Apărării. El a explicat că în cadrul ședințelor CSAT a fost discutată analiza strategică a apărării, document care include amenințări și nivelul de operativitate al armatei, dar care conține și informații nepublice.

„Lăsăm Statul Major al Apărării să se pronunțe, pentru că în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost prezentată și analiza strategică a apărării, care are o parte care nu este publică și în care sunt menționate cu precădere amenințările și starea de operativitate a Armatei Române, ceea ce trebuie să dezvoltăm pentru a crește capacitatea de apărare, și sigur sunt luate în calcul și scenarii din punct de vedere al postului de apărare și descurajare a României”, a declarat el la Digi24.

Etapele de mobilizare ale NATO sunt împărțite pe mai multe intervale de timp

Generalul Bălăceanu a amintit că, în exercițiile NATO, dislocarea brigăzii 7 din Franța până în România a durat aproximativ zece zile. Acest interval este considerat rezonabil și se încadrează în modelul de reacție al alianței. Pentru primul val ar urma să fie mobilizați până la 100.000 de militari în intervalul zero–zece zile.

Etapele ulterioare prevăd dislocarea a 200.000 de militari într-un interval de zece până la 30 de zile și, ulterior, a până la 500.000 de militari într-o perioadă care poate ajunge la 180 de zile. Aceste estimări țin cont de capacitățile logistice și de cooperarea dintre statele membre.

„Este un termen rezonabil pentru că s-ar înscrie în modelul forței NATO, care pentru primul val de asigurare a postului de apărare și descurajare al NATO va trebui să disloce într-un termen de la zero la 10 zile 100.000 de oameni, în următoarele pachete de forțe 200.000 de oameni și, sigur, ajungem la 500.000 de oameni. Vorbim de etape diferite, de la 10 la 30 de zile, de la 30 la 180 de zile”, a afirmat el.

Declarațiile lui Vladimir Putin, analizate de Generalul Bălăceanu

Referindu-se la un interviu acordat de președintele rus Vladimir Putin, generalul Bălăceanu a arătat că obiectivul exprimat este retragerea Ucrainei din Donbas, condiție care ar echivala cu o capitulare militară și politică. El a explicat că Rusia urmărește obiective pe termen lung, care depășesc faza actuală a conflictului.

În acest context, strategia rusă este interpretată ca una care vizează nu doar obiective imediate, ci și reconfigurări regionale pe termen mediu și lung, aspecte care necesită o analiză constantă din partea României și a aliaților săi.

„În interviul dat pentru IndiaToday este clar ceea ce vrea Putin. El spune în felul următor: dacă ucrainenii se retrag din Dombas, încetează războiul, ori un asemenea lucru înseamnă capitularea militară a Ucrainei și cu consecințe foarte grave privind capitularea politică și sigur, fără doar și poate, consecințe economice”, a spus el.

„Ca atare, Putin își urmărește scopul său care, în definitiv, îl putem sintetiza în capitularea militară, politică și economică a Ucrainei, ca să treacă la etapa următoare, care va însemna înglobarea Ucrainei în sistemul pe care îl gândește: o uniune statală Federația Rusă, Belarus, Ucraina, eventual Republica Moldova, dincolo de rezultatul alegerilor din septembrie din Republica Moldova”.

„Strategia în general a rușilor este pe termen lung și urmăresc nu numai obiective apropiate, urmăresc și obiective în perspectivă, pe termen mediu, pe termen lung, și lucrurile acestea trebuie foarte bine analizate de către noi”, a punctat generalul.