România rămâne în urma Ungariei și Bulgariei. Cât timp suntem obligați să muncim într-un an pentru plata taxelor și impozitelor

Un calcul sumar realizat de analiști arată că persoanele fizice din România ajung să lucreze aproape șapte‑opt luni dintr‑un an calendaristic doar pentru a plăti taxele către stat, ceea ce reflectă o povară fiscală considerată “foarte ridicată” de reprezentanții mediului economic.

Potrivit expertului Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, combinația de taxe directe și indirecte face ca o proporție majoră din veniturile reale ale angajaților și ale altor contribuabili să fie direcționată către bugetul public.

Taxarea muncii și a capitalului: presiune în creștere

Analiza arată că taxele pe muncă în România reprezintă aproximativ 41,5% din veniturile salariale, la care se adaugă taxe indirecte precum TVA și accize, care pot ajunge la aproximativ 13% din prețurile finale ale bunurilor și serviciilor. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă din venitul pe care îl generează un angajat sau un profesionist independent este “consumată” de obligațiile fiscale către statul român.

Președintele Camerei Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, subliniază că nu doar forța de muncă tradițională este vizată de nivelul ridicat al impozitelor. El a explicat că „munca dependentă, salariată, este cea mai taxată” și că și alte forme de activitate, precum liber profesioniștii sau persoanele fizice autorizate, suportă structurări fiscale grele, deși unele categorii beneficiază de anumite plafonări sau deduceri punctuale.

Pe lângă efectul direct asupra persoanelor fizice, experții avertizează că nivelul actual al taxelor asupra muncii și capitalului afectează atractivitatea investițională a României. Manolescu a punctat că sectoarele productive sunt comparate de investitori cu alte piețe regionale, cum ar fi cele din Bulgaria sau Ungaria, unde impozitele pe profit sau pe venit sunt mult mai scăzute.

El a explicat: „Cât de competitivă mai e România cu Bulgaria lângă noi, cu 10% impozit pe profit, Ungaria cu 9%, iar noi cu 16% la profit? Dacă creștem impozitul pe profit, mai suntem competitivi?”, subliniind riscul diminuării fluxurilor de investiții externe, care contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung.

Taxarea capitalului în creștere accelerată

Un alt punct de presiune fiscală este legat de impozitarea capitalului. În ultimii ani, impozitul pe dividende în România a crescut semnificativ, de la procente foarte mici la 16% începând cu 2026, conform modificărilor fiscale recente. Această majorare ridică costurile totale de taxare pentru investitori și antreprenori și, potrivit criticilor, slăbește stimulentele pentru reinvestirea profiturilor în economie.

În ansamblu, economiștii și consultanții fiscali apreciază că actualele niveluri de impozitare asupra muncii și capitalului riscă să submineze competitivitatea României și să determine o migrare a resurselor financiare și a forței de muncă spre piețe cu povară fiscală mai ușoară, ceea ce ar putea reduce investițiile interne și externe pe termen mediu și lung.