România, prinsă între Rusia și SUA. Nicușor Dan, interviu în Le Monde despre dronele rusești și relația cu noua Americă a lui Trump

Președintele Nicușor Dan a detaliat, într-un interviu acordat publicației franceze Le Monde în prima zi a vizitei sale în Franța, motivele pentru care drona rusească ce a traversat România pe 25 noiembrie nu a fost doborâtă. Liderul de la București a explicat că itinerarul neașteptat al aparatului și lipsa capacităților defensive adecvate în zona de intrare au contribuit la dificultatea gestionării situației.

Nicușor Dan, interviu în Le Monde despre dronele rusești

În interviul acordat publicației franceze, președintele Nicușor Dan a abordat episodul din 25 noiembrie, când o dronă folosită în atacurile Rusiei asupra Ucrainei a traversat spațiul aerian al României înainte de a cădea în județul Vaslui. Evenimentul a atras atenția comunității internaționale și a generat discuții privind eficiența apărării aeriene a României și reacția NATO în astfel de situații.

La momentul respectiv, fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, declara că aeronavele germane trimise pentru interceptare aveau permisiunea de a deschide focul. Cu toate acestea, piloții au ales să nu lanseze rachete asupra dronei. Situația a devenit și mai tensionată odată ce șeful forțelor terestre NATO, generalul american Chris Donahue, a decis să își întrerupă vizita la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a se deplasa de urgență la București.

În discuția cu Le Monde, Nicușor Dan a explicat că una dintre probleme a fost absența unor mijloace suficiente de apărare terestră în regiunea pe unde aparatul a pătruns în spațiul aerian românesc. Președintele a precizat că România era pregătită pentru drone care vin din direcția obișnuită, de la Odesa, însă traiectoria acestui aparat a fost diferită.

„Suntem pregătiți pentru drone care vin din regiunea Odesa, dar aceasta a intrat mai la vest, după ce a zburat deasupra Moldovei, ceea ce era o noutate”.

El a adăugat că diferențele de viteză dintre drone și aeronavele trimise pentru interceptare au complicat intervenția, explicând că aparatele de vânătoare pot depăși cu mult viteza unei drone, ceea ce îngreunează blocarea și doborârea acesteia.

„Nu aveam prea multă apărare terestră în acea zonă, iar aeronavele zboară mult mai repede decât dronele, ceea ce le face foarte greu de doborât”.

Președintele a menționat și faptul că România a primit recent din partea Statelor Unite un sistem nou de apărare anti-aeriană, însă acesta necesită ajustări pentru a identifica eficient obiecte care evoluează la altitudini foarte joase.

„Tocmai am primit un sistem nou de la americani, dar trebuie să adaptăm radarele pentru a detecta obiectele care zboară atât de jos”.

Perspective privind trupele aliate și rolul Franței pe flancul estic

În interviu, Nicușor Dan a comentat și anunțul privind retragerea parțială a unor contingente americane dislocate temporar în România. Liderul de la București a precizat că decizia nu trebuie interpretată ca una politică, ci ca un pas administrativ în cadrul rotației obișnuite a trupelor.

„Americanii nu au retras niciun contingent permanent nicăieri în Europa. Trupele (americane) care au plecat erau în jur de 900 și se roteau prin țară”.

În paralel, președintele a declarat că România poartă discuții cu Franța pentru o eventuală creștere a numărului de militari dislocați la baza de la Cincu, aceasta fiind principala platformă militară franceză de pe flancul estic al NATO. O astfel de decizie aparține însă autorităților de la Paris.

„În ceea ce privește trupele franceze, sunt în curs de desfășurare discuții pentru creșterea numărului de soldați de la baza Cincu (principala bază militară franceză de pe flancul estic al Europei) la 3.000 sau 4.000 (de la 1.500 în prezent), dar aceasta este o decizie care trebuie luată de Franța”.

Relațiile UE–SUA și mesajul României după prezentarea Strategiei de securitate a administrației Trump

Publicația franceză a abordat și reacția României la noua Strategie de securitate elaborată de administrația Trump, document în care Uniunea Europeană este prezentată într-o lumină critică. Nicușor Dan a subliniat că există diferențe de abordare între Washington și capitalele europene, însă parteneriatul transatlantic rămâne esențial.

„Noua strategie confirmă mai multe direcții deja anticipate: accentuarea atenției strategice a Statelor Unite asupra regiunii Indo-Pacific și așteptarea ca statele europene să-și asume un rol mai substanțial în garantarea securității pe continentul nostru”.

Președintele a insistat că angajamentele asumate de România în cadrul NATO sunt tratate cu seriozitate, inclusiv cele convenite la summitul Alianței de la Haga. Tot el a amintit că parteneriatul cu Statele Unite constituie o componentă esențială pentru stabilitatea regiunii.

„Este adevărat că documentul conține, de asemenea, poziții critice față de Europa, reflectând uneori diferențe de abordare ideologică. Cu toate acestea, sunt pe deplin convins că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne o ancoră fundamentală pentru stabilitatea regională”.

În continuare, Nicușor Dan a afirmat că potențialul de cooperare dintre Uniunea Europeană și Statele Unite depășește diferențele punctuale de opinie, fiind necesară menținerea unei abordări comune în fața provocărilor actuale.

„Interesele noastre comune, atât pe continent, cât și dincolo de acesta, sunt mai importante decât ceea ce ne desparte”.

Poziția României privind declarațiile președintelui Emmanuel Macron și perspectivele pentru Ucraina

În finalul interviului, președintele României a fost întrebat despre o afirmație atribuită președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia Statele Unite ar putea „trăda” Ucraina. Nicușor Dan a respins ideea că liderul francez ar fi făcut o astfel de declarație în mod public și a comentat perspectiva unui proces de pace.

„Emmanuel Macron nu a spus niciodată asta, cel puțin public. Este legitim ca Statele Unite să dorească pacea, dar pentru a avea pace trebuie să existe voință atât din partea Ucrainei, cât și din partea Rusiei. Până în prezent, nu văd această voință din partea Rusiei”.