România primește validarea cererii PNRR de 2,62 miliarde euro. Dragoș Pîslaru: România a încheiat negocierile

România înregistrează un progres major în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a finalizat evaluarea jaloanelor și țintelor pentru cererea de plată numărul 4. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, țara va înainta o cerere „curată”, în valoare de 2,62 miliarde de euro sub formă de granturi, fără corecții financiare sau întârzieri administrative, marcând una dintre cele mai solide validări tehnice din ultimii ani în relația cu Comisia Europeană.

România face un pas important în accesarea fondurilor europene din PNRR

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat finalizarea evaluării privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor pentru cererea de plată numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, România va transmite o cerere considerată „curată”, în valoare de 2,62 miliarde de euro sub formă de granturi, fără corecții financiare sau blocaje administrative.

Această etapă marchează un progres semnificativ în relația României cu Comisia Europeană, fiind prima situație din ultimii ani în care o cerere de plată este validată integral încă din faza de analiză tehnică.

”În dimineaţa aceasta, la ora 8, am avut o întâlnire la Bruxelles cu doamna Céline Gauer şi cu echipa dumneaei. Şi, aşa cum speram de ceva vreme să pot anunţa, avem confirmarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor pe cererea de plată 4 au fost încheiate, astfel încât pe cererea de plată 4 vom avea o cerere curată de 2,62 milioane de euro componente de grant, care va fi formalizată în perioada imediat următoare”, a anunţat Dragoş Pâslaru, luni seară, la finalul şedinţei de Guvern.

Procedura de aprobare a cererii de plată 4

Ministrul Investițiilor a explicat că documentația se află în prezent în etapa de consultare interinstituțională la nivel european. Următorul pas este aprobarea în cadrul unei ședințe de Colegiu, estimată pentru mijlocul lunii mai, după care cererea va fi transmisă oficial către Consiliul Uniunii Europene.

În paralel, autoritățile române pregătesc depunerea cererii de plată numărul 5, posibil în luna iunie, în funcție de finalizarea documentelor și a condiționalităților tehnice.

”România a încheiat negocierile cu Norvegia şi cu ţările din Spaţiul Economic European Liechtenstein şi Islanda, pentru a putea beneficia de finanţarea de 497,6 milioane de euro, deci aproape jumătate de miliard. Acum vom avea această sumă de jumătate de miliard, compusă din 291,6 milioane de euro pe partea norvegiană şi 304 milioane de euro pe partea de SEE. Acestea sunt contribuţiile brute, contribuţiile nete fiind de 243 milioane de euro pe norvegieni şi 254 milioane de euro pe SEE. Rata de cofinanţare a României de 15%, 68,6 milioane de euro”, a explicat Dragoş Pîslaru.

Finanțare suplimentară de aproape 500 milioane euro pentru România

Pe lângă fondurile din PNRR, România a încheiat negocierile pentru o nouă finanțare externă de 497,6 milioane de euro, provenită din contribuțiile Norvegiei și ale statelor din Spațiul Economic European (SEE) – Islanda și Liechtenstein.

Structura finanțării este următoarea:

• 291,6 milioane euro din partea Norvegiei
• 304 milioane euro din partea SEE

După ajustarea contribuțiilor nete, rezultă aproximativ 243 milioane euro din Norvegia și 254 milioane euro din SEE. România va asigura o cofinanțare de 15%, echivalentul a 68,6 milioane euro.

„Este un moment foarte important pentru că din fondurile norvegiene vom putea finanţa tranziţia verde, cultură, justiţie, afaceri interne, dezvoltare locală, cooperare instituţională şi creşterea capacităţii administrative, cercetare şi inovare şi toate aceste lucruri sunt foarte importante pentru România. Vă reamintesc că, la venirea Guvernului Bolojan, negocierile cu partea norvegiană erau blocate dintr-o încercare a României de a supracontracta, dacă e posibil, şi fondurile norvegiene, se încerca în vremea aceea să fie supracontractate un miliard pe cele 500 de milioane pe care le-am menţionat. Iată că în Guvernul Bolojan şi cu sprijinul Ministerului Fondurilor Europene am rezolvat această problemă şi urmează să beneficiem din aceşti bani”, a explicat Pîslaru.

Domenii prioritare pentru investiții europene