Legea salarizării. Guvernul pune frână majorărilor. Alexandru Nazare anunță ce se întâmplă cu salariile în 2027

Reforma salarizării unitare din sectorul public devine una dintre cele mai sensibile teme economice, în condițiile în care autoritățile încearcă să evite greșelile din trecut. Ministrul Finanțelor avertizează că majorările fără acoperire pot destabiliza bugetul, iar premierul atrage atenția că România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR.

Alexandru Nazare: „Nu trebuie să repetăm greșeala făcută cu pensiile”

Ministrul Finanțelor a transmis un avertisment clar în ceea ce privește viitoarea lege a salarizării unitare, subliniind că aceasta trebuie construită pe baze sustenabile, spre deosebire de legea pensiilor adoptată în trecut.

”Este, într-adevăr, o reformă foarte importantă. Ceea ce trebuie să facem în privinţa legii salarizării este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor, când a adoptat o lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului care ne-a adus în situaţia de anul trecut”, a explicat Alexandru Nazare.

Declarația vine în contextul în care autoritățile pregătesc una dintre reformele-cheie prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cât își permite România să crească salariile bugetarilor

Întrebat despre spațiul bugetar pentru eventuale majorări salariale în 2027, ministrul a precizat că deciziile vor fi luate strict în funcție de limitele sustenabile stabilite prin strategia fiscal-bugetară.

”Ca atare, volumul de finanţare care poate fi suportat pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 şi suntem, în momentul de faţă, împreună cu ministerul de resort, în discuţii pentru a stabili până unde, care să fie nivelul suportabil, predictibil, care să nu inducă riscuri pentru anul 2027, luând în calcul faptul că anul 2027 este un an în care nu vom mai avea granturile din PNRR şi în care volumul de finanţare pe fonduri europene nu va mai fi acelaşi. Ca atare, sunt provocări importante legate de cum va fi articulat bugetul pentru anul 2027, în condiţiile în care deficitul trebuie să scadă spre 5,1% în 2027”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Practic, anul 2027 este văzut ca un test major pentru echilibrul bugetar, în condițiile reducerii fondurilor europene disponibile.

Dragoș Pîslaru: „Nu vom ieși în spațiul public fără să știm că ne permitem”

Ministrul interimar al Muncii a explicat că întârzierea adoptării legii salarizării unitare nu este una întâmplătoare, ci ține de nevoia unor calcule riguroase privind impactul bugetar și spațiul fiscal disponibil.

”Nu vom ieşi în spaţiul public, cum s-au scurs proiecte, fără să avem siguranţa că ne permitem aceste lucruri”, a declarat Dragoș Pîslaru, după ședința de Guvern.

Oficialul a subliniat că autoritățile încearcă să evite situațiile din trecut, când au fost adoptate măsuri fără acoperire financiară clară.

Potrivit ministrului, reforma se bazează pe mai multe scenarii analizate, inclusiv pe studii realizate cu sprijinul Banca Mondială. În prezent, există un model de lucru care urmează să fie discutat cu sindicatele și cu reprezentanții diferitelor familii ocupaționale.

”Legea salarizării, lucrurile sunt foarte clare. (…) Prima parte este de a vedea cât ne permitem, avem în spate o analiză a Băncii Mondiale care propune nişte scenarii, există un scenariu de lucru, în acest moment, care va putea intra în consultări cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale, după ce avem confirmarea de la Ministerul de Finanţe pe ce anvelopă financiară putem sta. Dar altfel, cu voinţă politică şi cu aşezarea în spatele acestei reforme, nu există vreo problemă să nu o putem adopta până în termenul de 31 august”, a afirmat ministrul.

Proiectul nu va apărea înainte de stabilirea plafonului bugetar

Ministrul a reiterat că întârzierea este determinată strict de necesitatea stabilirii unei limite clare de cheltuieli.

”Nu vom ieşi în spaţiul public, cum s-au scurs proiecte, fără să avem siguranţa că ne permitem aceste lucruri. Principiile de lucru sunt pregătite, odată ce avem plafonul vom ieşi în spaţiul public cu o propunere. Şi nu vom ieşi înainte de moţiunea de cenzură”, a adăugat acesta.

Declarația indică și faptul că contextul politic influențează calendarul lansării proiectului.

Un punct important subliniat de ministru este că noua lege nu va reduce veniturile angajaților din sectorul public și nu va fi influențată politic.

”Vă garantez că proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el, ci va fi un proiect făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică. Nu va exista în proiectul pe care îl voi prezenta vreo ingerinţă politică în modul în care se vor face grilele. Dacă grilele demnitarilor trebuie să scadă, pentru că aşa stau coeficienţii, vor scădea, dacă grilele demnitarilor, în acest moment, nu reflectă ierarhia şi trebuie să crească, vor fi ajustate la nivelul la care trebuie să fie. Nu există, în acest moment, chestiunea că vrem să creştem salariul cuiva într-un fel şi altcuiva în alt fel”, a spus ministrul interimar al Muncii.

Ilie Bolojan: fără lege, România pierde peste 700 milioane euro

Miza reformei este una uriașă. Premierul Ilie Bolojan a avertizat recent că întârzierea sau adoptarea unei legi nerealiste poate duce la pierderea unei tranșe importante din PNRR.

România mai are de încasat aproape 10 miliarde de euro din acest program, însă accesarea banilor depinde de îndeplinirea unor reforme majore, inclusiv legea salarizării unitare.

”Gândiți-vă, de exemplu, că legea de salarizare cu unitară în sectorul public este un jalon foarte important și avem două posibilități, lumea politică: să creăm așteptări care nu pot fi onorate, lucru care în mod cert se va întoarce împotriva celor care vor face asta, pentru că oamenii vor vedea că nu există resurse să se crească mai mult decât avem posibilitățile sau a doua variantă pe care o susțin, să avem o discuție transparentă, care sunt posibilitățile României, pentru că de această lege și de celelalte câteva legi depind de fiecare accesarea a 700 de milioane de euro.” a spus Ilie Bolojan

Reformă blocată între promisiuni și realitatea bugetară

Legea salarizării unitare rămâne una dintre cele mai dificile reforme asumate de România. Pe de o parte, există presiuni pentru creșterea veniturilor în sectorul public, iar pe de altă parte, constrângerile bugetare limitează marja de manevră.

Autoritățile sunt nevoite să găsească un echilibru între așteptările sociale și sustenabilitatea financiară, într-un context în care deficitul trebuie redus, iar dependența de fondurile europene scade treptat.