România plătește de aproape șapte ori mai mult pentru energie. Avertisment de la AEI: O cumpărăm înapoi seara la prețuri explozive

România ajunge să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia electrică reimportată seara din Bulgaria decât a încasat din energia vândută către aceeași țară la prânz. Diferențele majore apar în contextul unui dezechilibru structural al pieței regionale de energie, în care contează tot mai mult nu doar producția, ci și momentul în care energia este disponibilă.

Bulgaria depășește România la capitolul stocare de energie. În urmă cu câțiva ani, România era considerată lider regional în tranziția energetică, având mai multe capacități solare și eoliene, resurse naturale mai bogate și o piață mai mare decât Bulgaria , potrivit unei analize publicate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

România produce energie ieftină, dar o cumpără înapoi scump

Țara era văzută ca un viitor hub energetic al Europei de Sud-Est. În prezent însă, dinamica pieței arată o schimbare de roluri, în care România produce energie, dar Bulgaria reușește să valorifice mai eficient sistemul energetic.

Aprilie 2026 este descrisă ca o perioadă de referință pentru piața energetică regională, deoarece evidențiază faptul că nu mai este suficientă producția de energie, ci contează momentul în care aceasta este generată și capacitatea de flexibilitate a sistemului.

România a exportat energie electrică la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh, în timp ce în aceleași perioade a importat energie în orele de vârf de seară la prețuri care au ajuns până la 250 euro/MWh. Această diferență este considerată o vulnerabilitate structurală a sistemului energetic românesc și explică parțial nivelul ridicat al prețurilor la energie din țară.

„România a exportat în aprilie energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. În aceleași săptămâni, România importa energie în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh. Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci.

În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Diferența reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum.

Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești. Aici se află adevărata schimbare de paradigmă”, subliniază AEI.

În total, în aprilie 2026, România a importat din Bulgaria energie electrică în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au fost de circa 5 milioane de euro. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare, valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată, reflectând diferențele de preț dintre energia ieftină exportată la surplus și energia scumpă importată la vârf de consum.

O parte din energia reimportată a fost intermediată prin bateriile din Bulgaria, element considerat esențial în schimbarea echilibrului energetic regional.

România continuă să se bazeze pe extinderea capacităților de producție

Analiza arată că România continuă să se bazeze pe extinderea capacităților de producție, în timp ce Bulgaria a investit mai rapid în stocare și flexibilitate energetică. Într-un sistem dominat de surse regenerabile precum solarul și eolianul, avantajul nu mai este producția brută, ci capacitatea de a muta energia în timp.

Bulgaria utilizează tot mai mult baterii de tip „grid-forming”, capabile să stabilizeze rețeaua, să ofere inerție sintetică și să susțină frecvența sistemului electric. România, în schimb, are în proporție de aproximativ 95% baterii de tip „grid-following”, care doar urmăresc rețeaua existentă și nu pot asigura stabilitate independentă.

În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja de tip grid-forming, ceea ce contribuie la un sistem energetic mai flexibil și mai stabil.

România dispune de aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic

România dispune de aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, inclusiv prosumatori, în timp ce Bulgaria are aproximativ 6.700 MW. Cu toate acestea, Bulgaria reușește să valorifice mai bine energia regenerabilă datorită investițiilor în stocare.

Bulgaria a depășit 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, cu planuri de a ajunge rapid la 10 GWh. România are aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.

Raportul dintre capacitățile de stocare și regenerabile este de aproximativ 6% în România, în timp ce în Bulgaria ajunge la circa 30%, ceea ce înseamnă o flexibilitate de aproape cinci ori mai mare.

De asemenea, raportul dintre puterea bateriilor și consumul mediu orar de vârf este de aproximativ 7,5% în România, față de aproximativ 40% în Bulgaria.

„Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive. Aceasta este esența întregii povești”, avertizează AEI..

Lipsa stocării în România duce la un sistem rigid, cu variații mari de preț și dezechilibre frecvente

Atât România, cât și Bulgaria au ajuns la un nivel ridicat de penetrare a energiei regenerabile. În România, capacitățile eoliene și solare reprezintă aproximativ 80% din consumul mediu orar la vârf, iar în Bulgaria aproximativ 74%. Diferența nu mai este cantitatea de regenerabile, ci capacitatea de echilibrare a sistemului.

Lipsa stocării în România duce la un sistem rigid, cu variații mari de preț și dezechilibre frecvente. În orele de prânz, când producția solară este ridicată, prețurile pot scădea aproape de zero, iar energia este exportată rapid. Seara, când producția scade și consumul crește, România devine dependentă de importuri scumpe.

Fără capacități suficiente de stocare, energia regenerabilă din România riscă să își piardă din valoare economică

Fără capacități suficiente de stocare, energia regenerabilă din România riscă să își piardă din valoare economică. Cu cât este instalat mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă în surplus devine mai ieftină și mai puțin profitabilă. Această situație poate transforma avantajul energetic într-o vulnerabilitate structurală.

În același timp, diferențele dintre România și Bulgaria pot avea implicații mai largi, inclusiv geopolitice, în contextul în care controlul flexibilității energetice devine un factor de influență regională.