Sistemul pensiilor speciale pentru această categorie profesională a fost introdus în anul 1997, la inițiativa fostului ministru al Justiției, Valeriu Stoica, în perioada guvernului condus de Victor Ciorbea. La momentul respectiv, măsura a avut ca principal argument necesitatea atragerii către magistratură a celor mai buni absolvenți de drept.
România rămâne singurul stat cu astfel de prevederi pentru vârsta de pensionare a magistraților
În prezent, legislația permite magistraților să se pensioneze la vârsta de 60 de ani, cu condiția să fi acumulat minimum 25 de ani de vechime în funcțiile de judecător sau procuror. Aceste criterii dau dreptul la o pensie de serviciu echivalentă cu 80% din baza de calcul, așa cum este prevăzut în legea 282 din 19 octombrie 2023.
O analiză realizată de Factual arată că regulile din România sunt diferite de cele ale oricărui alt stat membru al Uniunii Europene. Conform analizei, în niciun alt stat din Uniune magistrații nu se pot pensiona înainte de 65 de ani, în timp ce șase țări permit pensionarea la 70 de ani, iar alte 20 de state fixează pragul la 65 de ani. România este singurul stat în care este permisă pensionarea la 47 de ani, în anumite condiții.
Guvernul Bolojan pregătește un nou proiect legislativ
Pe lângă posibilitatea pensionării mai devreme decât în cazul altor categorii profesionale, magistrații beneficiază și de pensii calculate la nivelul a 80% din ultimul salariu brut obținut. În acest context, Guvernul Bolojan pregătește un nou proiect legislativ pentru care își va asuma răspunderea în Parlament și care ar urma să modifice semnificativ condițiile actuale.
Conform proiectului, vârsta de pensionare ar fi crescută la 65 de ani, iar cuantumul pensiei ar scădea. Documentul a primit aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii, însă avizul este negativ.
Proiectul prevede și o vechime minimă în muncă de 35 de ani
Proiectul prevede și o vechime minimă în muncă de 35 de ani, ceea ce ar conduce la o pensionare treptată, cu creșterea vârstei de retragere cu câte un an pentru fiecare generație. Baza de calcul pentru pensie ar deveni media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care au fost achitate contribuții sociale, aferente ultimelor 60 de luni de activitate înainte de pensionare. Cuantumul pensiei de serviciu ar urma să fie stabilit la 55% din această bază de calcul, cu limitarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net realizat în activitate.
După asumarea răspunderii în Parlament, opoziția are posibilitatea de a depune moțiune de cenzură și de a sesiza Curtea Constituțională. Proiectul poate fi, de asemenea, contestat și de magistrați, așa cum s-a întâmplat cu inițiativa anterioară.
Precedentul proiect propus de Cabinetul Bolojan, care stabilea pensii de 70% din salariul net și o perioadă de tranziție de zece ani pentru creșterea vârstei de pensionare, a fost respins de Curtea Constituțională pe motivul lipsei avizului CSM.
