România, pe ultimul loc în UE la investițiile în cercetare. Alocăm de 15 ori mai puțini bani pe locuitor decât media europeană

România continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, cu doar 0,46% din PIB alocat în 2024, față de media europeană de 2,24%. Diferențele sunt și mai mari în cazul finanțării publice pe locuitor. În acest context, Comisia Europeană pregătește o nouă inițiativă legislativă pentru creșterea investițiilor și reducerea decalajelor dintre statele membre.

România investește în cercetare de aproape cinci ori mai puțin decât media UE

Datele Eurostat prezentate de Autoritatea Națională pentru Cercetare arată că România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în Produsul Intern Brut.

În 2024, aceste cheltuieli au reprezentat doar 0,46% din PIB, în scădere față de nivelul de 0,52% înregistrat în 2023.

Prin comparație, media europeană a fost de 2,24% din PIB, de aproape cinci ori mai mare decât cea din România.

Diferențele sunt și mai pronunțate în cazul alocărilor din bugetele publice. În 2025, România a prevăzut pentru cercetare și dezvoltare echivalentul a 18,8 euro pe locuitor, în timp ce media Uniunii Europene a ajuns la 288,9 euro.

Astfel, finanțarea bugetară pe locuitor a fost de peste 15 ori mai mică decât media europeană.

România a fost, de altfel, singurul stat membru în care acest indicator a scăzut între 2015 și 2025, de la 20,8 euro la 18,8 euro pe locuitor, o diminuare de 9,6%. În aceeași perioadă, media UE a crescut cu 57,7%.

Autoritatea Națională pentru Cercetare precizează că aceste valori reprezintă alocări bugetare, nu cheltuieli efectiv realizate.

Comisia Europeană pregătește noi reguli pentru finanțarea cercetării

În acest context, Comisia Europeană lucrează la European Research Area Act (ERA Act), o inițiativă legislativă destinată consolidării Spațiului European de Cercetare.

Proiectul urmărește reducerea diferențelor dintre sistemele naționale, îmbunătățirea condițiilor profesionale pentru cercetători și o coordonare mai eficientă a politicilor de finanțare.

Un obiectiv important îl reprezintă creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare la cel puțin 3% din PIB la nivelul Uniunii Europene până în 2030.

Parlamentul European a susținut această țintă printr-o rezoluție adoptată la 10 martie, cu 399 de voturi pentru, 78 împotrivă și 69 de abțineri.

Eurodeputații au cerut și stabilirea unor obiective naționale, precum și protejarea libertății cercetării științifice prin standarde referitoare la drepturile cercetătorilor, etică și independență instituțională.

Ținta de 3% nu reprezintă însă, în prezent, o obligație individuală impusă României. Eventualele angajamente naționale vor depinde de forma finală a legislației.

Institutele de cercetare avertizează asupra problemelor de finanțare

Dificultățile financiare ale sectorului au fost evidențiate și în contextul rectificării bugetare din octombrie.

Reprezentanții institutelor de cercetare au avertizat că reducerea finanțării ar putea afecta plata activităților deja desfășurate, continuarea proiectelor și păstrarea personalului specializat.

Autoritatea Națională pentru Cercetare subliniază că predictibilitatea bugetară este esențială pentru proiectele pe termen lung și pentru participarea instituțiilor românești la programele internaționale.

În paralel, evaluările europene evidențiază anumite progrese ale României privind carierele științifice, integritatea cercetării și cooperarea internațională.

Printre acestea se numără aplicarea Legii nr. 25/2023 privind Statutul personalului de cercetare, actualizarea codurilor de etică și participarea la infrastructuri europene precum ELI-NP și DANUBIUS-ERIC.

Noile reguli europene ar putea aduce obligații mai clare pentru statele membre

ERA Act urmărește și facilitarea mobilității cercetătorilor între țări și instituții, recunoașterea competențelor profesionale, dezvoltarea infrastructurilor comune și promovarea științei deschise.

Consultarea publică încheiată pe 23 ianuarie 2026 a atras 735 de contribuții și 117 documente de poziție. Instituțiile academice și de cercetare au reprezentat 45% dintre participanți.

Pentru România, adoptarea noii legislații ar putea însemna stabilirea unui calendar mai clar de creștere a finanțării și raportarea periodică a progreselor realizate.

Totodată, integrarea mai profundă în Spațiul European de Cercetare ar putea facilita accesul institutelor și universităților românești la infrastructuri comune și proiecte internaționale.

Potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare, Comisia Europeană intenționează să prezinte propunerea legislativă în cursul anului 2026.

La începutul lunii noiembrie, proiectul se afla încă în pregătire, urmând ca prevederile sale să fie negociate ulterior de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.