România, pe ultimul loc în UE la averea medie per adult. Raportul UBS arată decalaje uriașe între Est și Vest
SURSA FOTO: Dreamstime/Bani românești
România ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește averea medie per adult, potrivit Raportului Global privind Averea 2025 realizat de UBS. Datele, analizate de Euronews, evidențiază diferențe majore între economiile vestice și cele din Europa Centrală și de Est.
Ce înseamnă „averea netă” sau „avuția”
Raportul definește averea netă drept totalitatea activelor financiare și reale deținute de o gospodărie, din care se scad datoriile. În această categorie intră economiile, investițiile, proprietățile – în principal locuințele – minus obligațiile financiare.
Potrivit documentului UBS, în 2024 averea medie per adult în cele 31 de state analizate a oscilat între 29.923 de euro în Turcia și 634.584 de euro în Elveția.
Doar două țări europene au depășit pragul de 500.000 de euro:
-Elveția – 634.584 euro
-Luxemburg – 523.591 euro
-Pe poziția a treia se află Danemarca, cu 444.898 euro.
România, ultima în Uniunea Europeană
În interiorul UE, averea medie per adult variază semnificativ. România se situează la coada clasamentului, cu 44.568 de euro, în timp ce Luxemburg conduce detașat.
Această poziționare apare în ciuda faptului că, la jumătatea anului 2024, românii cumulau o avere netă estimată la 1.656 miliarde lei, în creștere cu 4% față de finalul anului precedent.
Dintre cele mai mari cinci economii europene, Regatul Unit înregistrează cea mai ridicată avere medie per adult – 313.840 euro.
În comparație:
- Germania – 237.172 euro
- Franța – 278.550 euro
- Spania – 215.945 euro
- Italia – 198.321 euro
- Italia rămâne astfel cea mai slab poziționată dintre marile economii analizate.
Țările cu avere medie sub 100.000 de euro
Mai mult de o treime dintre statele europene au o avere medie sub 100.000 de euro per adult. Majoritatea provin din Europa Centrală și de Est, inclusiv:
Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Lituania, Slovacia, Croația, Cehia, Letonia, Estonia și Turcia.
Raportul UBS avertizează că media poate fi influențată de un număr redus de persoane foarte bogate.
„Cifrele medii sunt adesea denaturate în sus de către relativ puține persoane cu o avere disproporționat de mare, în timp ce cifrele mediane tind să ofere o perspectivă mai clară asupra nivelurilor de avere la mijlocul scalei”, arată raportul.
Averea mediană reprezintă valoarea situată la mijlocul distribuției și reflectă mai fidel situația tipică.
România, aproape de final și la mediană
În UE, averea mediană variază între 22.257 euro în Polonia și 365.244 euro în Luxemburg. România se află pe penultimul loc, cu 23.033 euro, mult sub pragul de 50.000 euro.
În unele cazuri, diferențele dintre medie și mediană sunt spectaculoase. În Elveția, averea medie de 634.584 euro scade la 168.374 euro în calculul median.
Vestul și Nordul domină clasamentele
Datele UBS confirmă o diviziune clară:
-Vestul și Nordul Europei concentrează cele mai mari niveluri de avere
-Europa de Est rămâne semnificativ în urmă
-Diferența dintre cea mai bogată și cea mai săracă țară europeană depășește 20 de ori în cazul averii medii și peste 45 de ori în cazul averii mediane.
România rămâne la coada clasamentului european atât în ceea ce privește averea medie, cât și cea mediană per adult, reflectând decalajele persistente de dezvoltare economică dintre Est și Vest.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





