România, pe ultimul loc în Europa la ultra-bogați, dar printre liderii creșterii marilor averi în 2026. Date oficiale Knight Frank

România, pe ultimul loc în Europa la ultra-bogați, dar printre liderii creșterii marilor averi în 2026. Date oficiale Knight Frank

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Corina Chiriac la 9 mai 2026, 12:40

România rămâne pe ultimul loc în Europa la numărul de persoane ultra-bogate, însă înregistrează una dintre cele mai rapide creșteri ale marilor averi de pe continent, potrivit datelor recente dintr-un raport internațional privind distribuția globală a bogăției. În ultimii cinci ani, numărul românilor cu averi de peste 30 de milioane de dolari s-a apropiat de o dublare, semnalând o dinamică accelerată a segmentului ultra-high-net-worth individuals (UHNWI), în contextul în care Europa a depășit pragul de 180.000 de astfel de persoane și a crescut cu aproximativ 26% între 2021 și 2026

România rămâne pe ultimul loc în Europa la numărul de persoane ultra-bogate

România ocupă în continuare ultima poziție în Europa în ceea ce privește numărul persoanelor cu averi ultra-ridicate, însă evoluția din ultimii ani arată o tendință clară de accelerare. Deși baza de pornire este mică, ritmul de creștere al ultra-bogaților plasează țara printre cele mai dinamice piețe emergente de pe continent.

Datele recente dintr-un raport internațional privind distribuția globală a averii indică o transformare importantă: numărul românilor cu averi de peste 30 de milioane de dolari s-a apropiat de o dublare în ultimii cinci ani.

Europa devine mai bogată, dar rămâne extrem de inegală

La nivel european, segmentul ultra-high-net-worth individuals (UHNWI) — persoane cu averi de minimum 30 de milioane de dolari — a crescut semnificativ în perioada 2021–2026.

Indicator Valoare
Creștere totală în Europa (2021–2026) aproximativ +26%
Număr total persoane UHNWI în Europa (2026) peste 180.000
Pondere globală a Europei aproximativ 25% din totalul mondial

Această expansiune confirmă faptul că Europa rămâne unul dintre cele mai importante centre globale ale capitalului privat, însă distribuția bogăției este puternic concentrată în câteva economii mari.

Structura clasamentului european arată o concentrare evidentă în economiile occidentale:

  • Germania ocupă primul loc, cu peste 38.000 de ultra-bogați
  • Regatul Unit și Franța urmează cu peste 20.000 fiecare
  • Elveția și Italia completează topul principalelor huburi de avere

Aceste cinci state concentrează cea mai mare parte a capitalului ultra-bogat din Europa, confirmând rolul lor de centre financiare și industriale majore.

Europa de Est: creșteri rapide de la baze reduse

În contrast cu Vestul Europei, Europa Centrală și de Est nu domină prin volum, ci prin ritm de creștere.

  • Polonia: creștere peste 100%
  • Turcia: creștere aproape 95%
  • România: creștere în jur de 93%

Aceste evoluții indică un fenomen comun: apariția și consolidarea noilor averi într-o regiune aflată în proces de maturizare economică.

România: ultimul loc în Europa, dar cu dinamică accelerată

Deși România rămâne pe ultimul loc în clasamentul european al numărului de ultra-bogați, datele arată o schimbare structurală importantă.

Indicatori principali:

  • Număr redus de persoane cu averi de peste 30 milioane USD
  • Aproape dublare a segmentului UHNWI în ultimii 5 ani
  • Ritm de creștere printre cele mai ridicate din Europa

Această evoluție sugerează că economia românească generează tot mai frecvent capital privat semnificativ, chiar dacă nivelul absolut rămâne scăzut comparativ cu statele vest-europene.

„Europa se află într-o poziție puternică, iar țări precum România, Grecia și Suedia înregistrează creșteri robuste. Imaginea generală este una a bogăției care se extinde geografic, chiar dacă aceasta continuă să fie concentrată într-un număr redus de mari puteri economice”, se arată în raportul Knight Frank.

avere averi averile
SURSA FOTO: Dreamstime

De ce crește numărul ultra-bogaților în economiile emergente?

Analiza tendințelor internaționale arată câțiva factori cheie:

Nr. Factor Explicație
1 Creșterea economică și acumularea de capital Expansiunea companiilor locale, digitalizarea și integrarea în piețele globale favorizează acumularea rapidă de averi.
2 Antreprenoriat și sectoare emergente Tehnologia, imobiliarele și serviciile financiare generează noile mari averi în economiile în dezvoltare.
3 Efect de bază statistică Țările cu puțini ultra-bogați inițial tind să înregistreze creșteri procentuale mari chiar și la variații absolute moderate.

Redistribuirea globală a bogăției

La nivel mondial, peste 700.000 de persoane dețin averi de peste 30 de milioane de dolari. Tendința generală este una de extindere geografică a bogăției, nu doar de concentrare în centrele tradiționale precum Statele Unite sau Europa de Vest.

Totuși, SUA rămâne lider global detașat, cu sute de mii de ultra-bogați, mult peste orice altă regiune.

„SUA rămâne principalul motor al creșterii averilor, însă observăm și ascensiunea rapidă a Indiei și a altor economii emergente care remodelează peisajul global”, a afirmat acesta.

Datele confirmă un paradox relevant pentru România: poziție slabă în clasamentele absolute, dar performanță ridicată în dinamica de creștere. Această combinație sugerează o economie în tranziție, în care capitalul privat începe să se acumuleze într-un ritm accelerat, dar de la un nivel de bază redus.

Din perspectiva analizei economice, evoluția nu indică încă o schimbare de poziționare în topul european, însă semnalează o tendință structurală de consolidare a clasei de mari averi în România pe termen mediu și lung.

Informații articol
Publicat în: Economie
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.