Principalele dificultăți cu care se confruntă România
În cadrul unei dezbateri difuzate la România TV, Theodor Stolojan și Victor Ponta au discutat despre principalele dificultăți cu care se confruntă România, punând accent pe modul în care este administrat statul și pe deciziile strategice luate la nivel guvernamental. Analiza a vizat atât situația internă, cât și felul în care România se raportează la schimbările de pe scena internațională.
Theodor Stolojan a susținut că reforma administrației publice este un proces aflat într-o fază incipientă și că măsurile anunțate până acum nu sunt suficiente pentru a produce schimbări de fond. Potrivit acestuia, reducerea cheltuielilor bugetare reprezintă doar un prim pas, urmând ca adevăratele dificultăți să apară odată cu reorganizarea administrativ-teritorială. El a subliniat că numeroase administrații locale nu își pot susține activitatea din veniturile proprii, situație care evidențiază nevoia unei restructurări reale.
„Sigur, coaliția a căzut de acord, nu știu ce, dar încă detaliile nu sunt puse la punct. Încă sunt discuții cum să se aplice această reducere de 10% a cheltuielilor din administrația publică centrală și locală.
Problema e că ăsta e abia începutul unei reforme în administrația publică din România. Există alte două etape care, din păcate, nu le văd realizabile și acest guvern nu mai are timp să le realizeze, după părerea mea.
A doua etapă este ceea ce toate partidele politice spun că trebuie făcut în România: reforma territorial-administrativă. Ați văzut, premierul Bolojan chiar zilele trecute a spus că două treimi din administrațiile locale nu își acoperă cheltuielile cu personalul din veniturile proprii. Aici toate partidele spun că trebuie făcute, dar niciunul nu vrea să o facă. Asta este realitatea. Niciunul din partidele care vorbesc acum că trebuie făcute, de fapt, nu vrea să o facă, simplu”, spune acesta.
Domeniile cheie din România care sunt tratate doar ca surse de cheltuieli
În același context, Stolojan a atras atenția asupra unei probleme mai profunde, legată de modul în care este înțeles rolul sectorului public. În opinia sa, domenii precum educația, sănătatea sau siguranța publică sunt tratate exclusiv ca surse de cheltuieli, fără a fi evaluate în funcție de rezultate. Lipsa unei legături clare între finanțare și performanță duce la risipă de resurse și la investiții fără impact, pentru care nu există responsabilitate instituțională.
”A treia etapă, însă, care e și mai grea, este de a schimba mentalitatea cetățeanului, a oamenilor de afaceri și a celor din sectoarele publice, cu privire la sectoarele publice care oferă bunuri publice: sănătate, educație, securitate, poliție etc. În ce sens? Vă explic doar în două cuvinte: noi suntem exact în mentalitatea preluată din socialism.
Dom’le, auziți sectorul privat care spune așa: „vai, trăiți din impozitele și taxele noastre”. Nu e adevărat. De ce? Pentru că sectorul public, fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de educație, fie de poliție armată, creează valoare. Sunt sectoare care angajează resurse, forță umană, investiții etc., și de la care aștepți rezultate.
Ori la noi, concepția următoare: să văd cum iau din buget o porțiune cât mai mare și cum o cheltuiesc până la sfârșitul anului să nu mă prindă cu banii necheltuiți. Dar ce rezultate aștept? Nu e nicio legătură.
Vom avea legea salarizării, care e prevăzută în acest an și care ar fi un prim pas să legi resursele pe care un sector public le atrage de rezultate. Și, din păcate, vă reamintiți ce spunea ministrul sănătății, da? La începutul acestui an, avem spitale unde am adus echipamente de milioane, reme necos, staune folosite, pentru că nu avem baradiilor sau mai știu eu ce.
Păi asta e o cheltuială neproductivă, față de care absolut nimeni nu are nicio responsabilitate. Au fost bani de la buget sau din fonduri europene, i-am cheltuit, ce dacă stau în magazine nefolosite? Nu ne interesează treaba asta, pentru că așa-i sistemul construit la ora actuală.
Deci avem de schimbat o mentalitate, de schimbat faptul că noi finanțăm educația din buget, prin impozite și taxe, nu schimbă caracterul economic al procesului și anume creează valoare. Și, în loc să pun oamenii să plătească din buzunar, cum te duci la piață să cumperi morcovi, așa să te duci la școală să plătești pentru copil, noi am ales un sistem de finanțare bazat pe solidaritate, care dă posibilitatea fiecărui copil să urmeze școala.
Dar asta nu schimbă caracterul economic al activității de educație”, a spus Theodor Stolojan.
România merge pe o direcție greșită de dezvoltare
Victor Ponta a completat discuția printr-o critică axată pe prioritățile bugetare ale statului. Fostul premier a afirmat că reducerea fondurilor alocate educației și sănătății, în paralel cu creșterea cheltuielilor pentru înarmare, reflectă o direcție greșită de dezvoltare. El a avertizat că investițiile în oameni sunt esențiale pentru viitorul unei țări și nu pot fi tratate ca simple costuri.
De asemenea, Victor Ponta a pus sub semnul întrebării modul în care sunt prezentate împrumuturile externe, subliniind că acestea reprezintă obligații financiare pe termen lung pentru populație. În opinia sa, utilizarea acestor sume trebuie să fie atent justificată și orientată spre domenii care pot genera stabilitate și dezvoltare durabilă.
„Cu tristețe, cu rușine. România, din păcate, nu înțelege ce se întâmplă la nivel mondial, nu reușim să ne racordăm la schimbările mondiale și părem așa o muscă care bâzie fără cap prin diverse încăperi, dar nu ne bagă nimeni în seamă.
Dar vreau să vă spun un lucru, apropo de ce a spus și domnul prim-ministru Stolojan. De ce sunt eu pesimist? România e o țară care taie bani de la sănătate și educație și pune banii la înarmare. Este o țară care nu are niciun viitor.
Ne lăudăm toată ziua cum luăm cei 17 miliarde de euro de la împrumut. Împrumut. Mă enervează asta la USR-iști, mint tot timpul. „Dom’le, am primit 17 miliarde.” N-ai primit, bă Miruță, că nu ți-a dat ție sau lui taică-tău 17 miliarde. Sunt împrumut. Trebuie să-i dea înapoi poporul român.
Ce faci cu cele 17 miliarde? Cumpărăm rachete, tancuri de nu știu ce, ce n-avem nevoie. În schimb, la sănătate și la educație, cele două domenii fără de care o țară nu are viitor, acolo tăiem, că-s niște cheltuieli.
Domnul Bolojean de câteva ori s-a scăpat: „Ce-azi, dom’le, alea-s cheltuieli, sănătatea și educația, nu-s investiții.” Ba da, investești de fapt în poporul tău, în generațiile care vin, în sănătatea oamenilor.
Mă rog, cât gândești așa, n-ai niciun viitor. N-ai ce căuta nici la nivel internațional, dacă nu-ți stabilești foarte clar și în mod pragmatic ce vrei ca țară, în condițiile în care, în 2026, toată hipocrizia asta mondială a căzut.
Donald Trump are acest merit, dacă vreți întreg ghilimele, a aruncat în aer ceva ce tot știam că-i o minciună și a spus direct ceea ce trebuie să spunem toți: „Dom’le, fiecare țară își urmărește interesul său.” Obligația unui președinte al României este să fie interesat de România. Nu de Ucraina, nu de Franța, nu de Bruxelles, nu. De România. Atât.
După care, în context internațional, sigur, încercăm să avem poziții în favoarea României. Și acum vă întreb: care-i poziția României? Suntem anti-America? Că cam așa arată”, a spus Victor Ponta.
România nu are o poziție clară în raport cu marile puteri
Pe plan extern, fostul prim-ministru a remarcat lipsa unei poziții clare a României în raport cu marile puteri și cu noile realități geopolitice. El a criticat ambiguitatea mesajelor transmise de autorități și a subliniat că o politică externă eficientă presupune asumare, coerență și definirea clară a interesului național.
„Noi avem poziția Țoiului, adică nu spunem unde suntem și cu cine suntem.
„Du-te, domnule, și zi direct: Da, sunt cu Trump sau sunt contra lui Trump? Dar nu tot o mermelește așa, când te trezești pe din afară, de peste tot. Asta nu ne bagă nimeni în seamă.”
Iar am văzut… „Dom’le, trebuie să fim cu Europa, că ăștia ne dau bani.” Să nu vă supărați, ăsta e cel mai trumpist argument pe care l-am auzit vreodată”, a spus Victor Ponta.
