Ilie Bolojan a susținut că documentul deschide doar posibilitatea unei astfel de colaborări, în contextul în care statele din această parte a Europei trebuie să coopereze pentru a-și consolida securitatea energetică.
Ilie Bolojan susține că acordul nu obligă România să stocheze gaz peste graniță
Declarațiile au fost făcute de premier într-o conferință de presă susținută în județul Bihor, unde a comentat acordul semnat la București între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski. Documentul vizează cooperarea energetică dintre cele două state și posibilitatea utilizării capacităților de depozitare a gazelor naturale din Ucraina.
Potrivit premierului, faptul că Ucraina sau o altă țară dispune de spații de depozitare nu înseamnă automat că România își va stoca acolo gazele. În schimb, acordul arată că există această opțiune atunci când situația o impune. În opinia sa, statele din această regiune a Europei trebuie să colaboreze pentru a-și asigura rezervele de combustibil și pentru a avea surse de aprovizionare cât mai diversificate.
„Nu înseamnă că dacă Ucraina sau o altă ţară are capacitate de depozitare, România va depozita gazele în ţara respectivă. Înseamnă că există această posibilitate.
Atunci când putem, ţările din această parte de Europa, pentru a ne asigura rezervele de combustibil, pentru a ne asigura surse de alimentare diverse, trebuie să colaborăm atât pe zona de interconectări, magistrale de gaz, magistrale de reţele electrice de mare putere, zone de stocare, în aşa fel încât, atunci când este cazul, să ne putem ajuta unii pe alţii”, a spus Bolojan.
Cooperarea regională trebuie să vizeze mai multe domenii strategice
Ilie Bolojan a explicat că această cooperare regională trebuie să vizeze mai multe domenii strategice, inclusiv dezvoltarea interconectărilor energetice. Acestea includ magistrale de gaz, rețele electrice de mare putere și facilități de stocare. Scopul acestor proiecte este ca țările din zonă să se poată sprijini reciproc atunci când apar situații de criză.
Premierul a mai arătat că între statele din această parte a Europei există deja sisteme de interconectare. Unele dintre acestea, în special cele cu Ucraina sau cu Serbia, au fost dezvoltate încă din perioada comunistă și au o capacitate mai mare.
În continuare, autoritățile consideră necesară îmbunătățirea conectivității energetice în anumite puncte ale regiunii. Un exemplu menționat de premier este relația dintre Ungaria și Austria, unde trebuie îmbunătățită conectarea pe componenta de electricitate.
„Cele cu Ucraina sau cu Serbia au fost dezvoltate mai mult, încă din perioada comunistă. Unde trebuie să lucrăm în continuare este la conectarea, îmbunătăţirea conectării pe relaţia Ungaria-Austria, pe componenta de electricitate, iar pe partea de gaz sunt gâtuiri pe Coridorul vertical Nord-Sud, în zona Bulgaria, unde mai trebuie crescută capacitatea, în aşa fel încât aceste ţări să aibă posibilitatea de interconectare şi să ne susţinem unii pe alţii în situaţii de crize”, a mai spus premierul.
Acordul semnat între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski include și proiecte concrete de infrastructură
De asemenea, pe partea de gaze naturale există limitări de capacitate pe Coridorul vertical Nord-Sud, în special în zona Bulgariei. În această zonă, capacitatea de transport trebuie extinsă pentru a permite o interconectare mai eficientă între state și pentru a facilita sprijinul reciproc în eventuale situații de criză energetică.
Acordul semnat la București între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski include și proiecte concrete de infrastructură. Cei doi lideri au discutat despre extinderea colaborării în domeniul energetic și au convenit realizarea a două interconectoare. Unul dintre acestea ar urma să fie finalizat până la finalul acestui an.
Nicușor Dan a susținut că o interconectare mai bună între statele din regiune este benefică pentru toate țările implicate. În același timp, liderul ucrainean a apreciat că proiectul va contribui la consolidarea rolului României în garantarea securității energetice în această parte a Europei.
Acordul semnat la București a stârnit mai multe controverse
Acordul semnat la București între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski a stârnit controverse în spațiul public după ce în document a fost inclusă o prevedere privind cooperarea în domeniul energetic. Reacțiile au apărut imediat după semnarea parteneriatului strategic România-Ucraina, unele mesaje din mediul online și din partea unor politicieni sugerând că gazul românesc din Marea Neagră ar putea ajunge în Ucraina.
Prevederea care a generat discuțiile se referă la explorarea posibilității ca gazul extras din perimetrul Neptun Deep să fie depozitat în facilitățile subterane de stocare ale Ucrainei. Tema a devenit rapid subiect de dezbatere pe rețelele de socializare și în rândul opoziției politice, unde au apărut afirmații potrivit cărora România ar urma să trimită gazul din Marea Neagră pentru a fi folosit de Ucraina.
Un astfel de mesaj a circulat intens online, unde s-a susținut că Nicușor Dan ar fi pregătit să ofere gazul extras din Marea Neagră Ucrainei. Același tip de discurs a fost preluat și de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Acesta a afirmat că semnătura pusă de Nicușor Dan ar reprezenta începutul demersurilor pentru trimiterea spre înmagazinare în Ucraina a părții de producție care va reveni companiei Romgaz din viitorul zăcământ Neptun Deep.
„Regimul PSD-PNL-USR-UDMR și-a pierdut și ultimul dram de rațiune și ultima fărâmă de rușine: ieri, sub semnătura lui Nicușor Dan și în aplauzele unei coaliții isterizate de ideea distrugerii oricărei suveranități a României, țara noastră a încheiat cel mai rușinos document din istorie, după tratatul de prietenie cu un URSS defunct, încheiat de regimul Iliescu pe 5 aprilie 1991!
Documentul semnat de Nicușor Dan prevede ca viitoarea producție de gaze a României din Marea Neagră să fie depozitată în Ucraina în scopul „ de a asigura nevoile de gaze ale Ucrainei, dar și depozitarea producției din zăcământul Neptun Deep în siguranță”.
Pentru a clarifica ce a făcut Nicușor Dan prin această semnătură: el a început demersurile de a trimite pentru înmagazinarea în Ucraina a părții Romgaz din viitoarea producție din câmpul Neptun Deep . Dacă acolo se vor extrage 7-8 miliarde de metri cubi/an, jumătatea Romgaz-ului , de 3,5-4 miliarde de metri cubi/an vor ajunge în Ucraina, pentru a fi depozitată și , evident, consumată.
Ucraina are un consum de gaze de peste 19 miliarde de metri cubi/an, dublu față de România. 3-4 miliarde de metri cubi/an vor reprezenta doar aperitivul pentru ospățul său energetic. Cât privește motivația hilară că gazul depozitat în Ucraina este dus acolo pentru a fi „în siguranță”, gândiți-vă oameni buni că președintele nostru crede că depozitarea într-o țară aflată în război este mai sigură decât depozitarea în România, stat membru UE și NATO!
Ce ar fi făcut orice om normal la cap cu producția de gaze din Marea Neagră? Nimic altceva decât redeschiderea și dezvoltarea industriei chimice naționale. Azomureș, care producea în mod normal jumătate din îngrășămintele necesare țării, stă închis de câțiva ani din cauza gazului prea scump și guvernul vrea să vândă gazul extras suplimentar în Ucraina. Punem pariu că România va importa apoi îngrășăminte din Ucraina, produse din gazul românesc?
Ucraina poate produce peste 3 milioane de tone de îngrășăminte , dar acum are o producție cam de 2 milioane de tone/an. Fabricile din grupul OSTCHEM,CherkasyAzot și Rivneazot, operează astazi la o capacitate redusă la aproximativ jumătatey (Rivneazot la 45% acum), din cauza lipsei gazului. Cărei țări i-a jurat credință Nicușor Dan? României sau Ucrainei?”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook.
Postarea poate fi vizualizată aici.
AUR se opune ideii ca gazele românești extrase din perimetrul Neptun Deep să fie transportate și depozitate în Ucraina
Potrivit interpretării prezentate de senator, dacă producția anuală din acest perimetru ar ajunge la aproximativ 7-8 miliarde de metri cubi de gaz, partea care ar reveni Romgaz, estimată la 3,5-4 miliarde de metri cubi pe an, ar putea ajunge în Ucraina pentru depozitare și consum. Mesajul a fost consolidat ulterior și printr-un comunicat de presă transmis de partidul AUR.
Formațiunea politică a anunțat că se opune ideii ca gazele românești extrase din perimetrul Neptun Deep să fie transportate și depozitate în Ucraina pentru a fi la dispoziția acestui stat. În același timp, reprezentanții partidului au propus construirea unor depozite subterane de gaze pe teritoriul României și utilizarea gazului românesc pentru reindustrializarea țării, nu pentru export ca materie primă.
„Ne opunem prevederii ca gazele românești extrase din perimetrul Neptun Deep să fie transportate și depozitate în Ucraina, pentru a fi la dispoziția acestui stat. Propunem construirea de depozite subterane de gaze pe teritoriul României iar gazul românesc să fie folosit pentru reindustrializarea României, nu pentru export ca materie primă”, a transmis AUR într-un comunicat.
Răzvan Nicolescu spune că nu există o certitudine că gazul românesc va fi depozitat în Ucraina
În urma acestor controverse, fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a susținut că nu există o certitudine că gazul românesc va fi depozitat în Ucraina, deoarece documentul prevede doar explorarea unei posibilități.
Potrivit expertului, Ucraina dispune deja de o infrastructură importantă de stocare a gazelor, iar discuțiile dintre cele două state ar viza analizarea modului în care această infrastructură ar putea fi folosită și de România, cel mai probabil după încheierea războiului.
Fostul ministru consideră că utilizarea unor facilități deja existente ar putea reprezenta o soluție mai eficientă din punct de vedere economic. În opinia sa, o astfel de variantă ar putea reduce costurile și ar contribui la protejarea consumatorilor români în timpul iernii, atât din perspectiva securității aprovizionării, cât și a nivelului prețurilor.
„Ucraina are o infrastructură construită. Ce înțeleg eu că s-a discutat ieri, și părerea mea e că au făcut foarte bine, e să exploreze dacă această infrastructură construită poate fi utilizată și de România, presupun că după încheierea războiului”, a spus fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, la Digi24.
Fostul ministru susține că România are în prezent capacități insuficiente de depozitare a gazelor
Răzvan Nicolescu a explicat că România are în prezent capacități insuficiente de depozitare a gazelor. Din acest motiv, în anumite zile de iarnă, țara este nevoită să importe gaze pentru a acoperi consumul, deoarece cererea poate depăși suma dintre producția internă și capacitatea de stocare.
„În perioada de iarnă, consumatorii români ar fi mai protejați, și din punct de vedere securitate al aprovizionării, dar și din punct de vedere al prețurilor. Noi avem capacități insuficiente de depozitare. Din acest motiv, în anumite zile din iarnă avem nevoie să importăm, pentru că avem un consum mai mare decât capacitatea noastră de producție plus capacitatea de stocare”, a mai spus fostul ministru.
Datele publice arată că România dispune de o capacitate de stocare de aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz. În același timp, proiectul Neptun Deep, dezvoltat de companiile OMV Petrom și Romgaz, ar urma să devină operațional începând cu anul 2027 și ar putea produce aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz anual.
În aceste condiții, România are două opțiuni pentru gestionarea viitoarelor cantități de gaz. Prima ar fi construirea unor noi capacități de stocare, ceea ce ar presupune investiții importante care ar trebui recuperate ulterior prin taxe plătite de utilizatori. A doua variantă ar fi utilizarea unor infrastructuri deja existente, precum cele din Ucraina.
„Am două posibilități – una, să investesc eu, să îmi fac eu propriile capacități de stocare, iar asta înseamnă niște bani pe care trebuie să îi recuperez. De la cine? De la cetățeni, cineva trebuie să plătească pentru această investiție. Sau să utilizez o capacitate existentă”, a mai spus Răzvan Nicolescu.
Expertul a explicat că diferența de costuri poate fi semnificativă. Dacă România ar construi noi depozite, taxa percepută pentru stocarea gazului ar fi mai mare, deoarece investiția trebuie recuperată. În schimb, folosirea unor facilități deja construite ar implica taxe mai mici, ceea ce ar reduce costurile pentru producători.
„Eu și dumneavoastră ne facem un depozit de gaz. Investim un milion de euro să ni-l facem. Când vine cineva să stocheze la noi, va plăti o taxă. Taxa aceea va fi mult mai mare decât taxa plătită ucrainenilor (…) Practic, (n.red. producătorii care vor să stocheze gazul) nu vor plăti 20 de lei către noi, care am construit o infrastructură nouă, ci vor plăti 2 lei la ucraineni, care au și sunt taxe mai mici. Este o formă de a salva niște costuri”, a conchis Nicolescu.
În final, fostul ministru al Energiei a subliniat că gazul extras din perimetrul Neptun Deep ar rămâne în proprietatea României, chiar dacă ar fi depozitat temporar în facilități aflate pe teritoriul altui stat.
