România mizează pe gazul din Marea Neagră ca soluție de tranziție în drumul spre energie verde. Cristian Buşoi: Putem fi un provider important de securitate energetică

Cristian Buşoi, reprezentant al Ministerului Energiei, a declarat luni că România este hotărâtă să se implice activ în tranziția energetică impusă de Pactul Verde European, vizând obiectivele Uniunii Europene pentru 2030 și 2050. El a subliniat că, pe lângă dezvoltarea surselor regenerabile, precum energia solară și eoliană, proiectul Neptun Deep din Marea Neagră reprezintă o soluție esențială de tranziție în procesul de renunțare treptată la cărbune, contribuind totodată la securitatea energetică a țării.

Gazul, o soluție de tranziție în procesul de renunțare treptată la cărbune

Cristian Buşoi a subliniat că Ministerul Energiei este hotărât să participe activ la procesul de transformare impus de Pactul Verde European și de obiectivele Uniunii Europene pentru 2030 și 2050.

El a arătat că instituția este pe deplin aliniată cu politicile europene și sprijină puternic producerea de energie curată, în special solară și eoliană, prin fonduri din PNRR și din Fondul pentru Modernizare.

Ministerul a lansat scheme de finanțare pentru investițiile private și proiecte destinate consumului propriu al instituțiilor publice, precum și apeluri pentru contracte care garantează un preț stabil energiei regenerabile pe termen lung.

În același timp, Buşoi a menționat proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, precizând că, deși gazul nu este o sursă regenerabilă, el reprezintă o soluție de tranziție în procesul de renunțare treptată la cărbune.

„Pentru că energia a fost amintită şi sigur proiectele în energie pot fi extrem de importante în contextul economiei circulare şi în contextul Green Deal, Pactului Verde European şi al transformării pe care Uniunea Europeană încearcă o facă până în 2050, cu obiective ambiţioase în 2030, vreau să vă informez că există o determinare puternică a Ministerului Energiei să facă parte din tot acest proces.

Suntem deplin aliniaţi cu obiectivele europene, susţinem masiv sursele curate, regenerabile, de producere de energie, în principal de electricitate. Ministerul Energiei, cu bani europeni, fie că vorbim de PNRR, fie că ne referim la Fondul pentru modernizare, a susţinut şi va susţine în continuare capacităţi de producţie din energie regenerabilă, în principiu, evident solar şi eolian, dar nu numai.

Am avut scheme de susţinere a investiţiilor iniţiale, parte din Capex, atât din PNRR, cât şi din Fondul de modernizare pentru investitori privaţi. În cazul Fondului de modernizare pentru Unităţi Administrativ-Teritoriale sau instituţii publice, vorbim de partea de auto-consum.

Am lansat deja cu mult succes două apeluri de proiecte pentru contractele pentru diferenţă, acolo unde oferim un preţ stabil pentru următorii 15 ani pentru investiţiile în energie regenerabilă. În paralel, avem proiectul strategic Neptun Deep – gaz natural din Marea Neagră. Gazul nu este o sursă regenerabilă, evident, dar este un instrument pentru tranziţie şi pentru închiderea, nu şi renunţarea la cărbune în toată Uniunea Europeană şi cu atât mai mult în România”, a explicat Buşoi.

România poate deveni un furnizor important de securitate energetică

Oficialul din Ministerul Energiei a arătat că România poate deveni un furnizor important de securitate energetică, subliniind că, pe lângă obiectivele de decarbonizare, trebuie avute în vedere și aspecte esențiale precum siguranța energetică și menținerea unor prețuri accesibile la energie.

El a explicat că fără costuri competitive va fi greu de obținut sprijinul populației și al factorilor politici pentru tranziția către energia verde.

În acest context, a menționat importanța proiectului Neptun Deep din Marea Neagră pentru perioada de tranziție și a evidențiat rolul investițiilor în energia nucleară — atât prin modernizarea Unității 1 și construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, cât și prin proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, realizat în parteneriat cu Statele Unite.

„Putem fi un provider important de securitate energetică, pentru că, dincolo de decarbonizare, de economia „verde”, mai sunt cel puţin două chestiuni extrem de importante dacă privim din perspectiva energiei: securitatea energetică şi preţurile la energie. Fără preţuri competitive şi fără a face în aşa fel încât preţurile să scadă, va fi extrem de dificil să asigurăm suportul populaţiei şi al decidenţilor politici pentru tranziţia „verde”.

Evident, pentru perioada de tranziţie, sursa Neptun Deep – sursa Mării Negre de gaz natural – este extrem de importantă. Ultimul proiect strategic pe care îl avem în vedere este cel al investiţiilor în energia nucleară, o sursă care ne ajută să atingem ţintele decarbonizării, care ne asigură o continuitate a surselor de electricitate şi securitatea aprovizionării. Dincolo de refurbishmentul Unităţii 1 de la Cernavodă, construcţia unităţilor 3 şi 4, reactoare clasice, avem şi proiectul reactoarelor mici şi modulare de la Doiceşti, în parteneriat cu Statele Unite ale Americii”, a subliniat oficialul din Ministerul Energiei.

România nu a valorificat suficient potențialul energetic al deșeurilor municipale

Cristian Buşoi a menționat că România nu a valorificat suficient potențialul energetic al deșeurilor municipale, deși în alte state, precum Italia, acestea sunt folosite cu succes pentru producerea de energie și integrarea în economia circulară.

El a subliniat că, deși Ministerul Energiei nu se ocupă direct de colectarea și reciclarea deșeurilor, instituția recunoaște importanța acestei resurse și este hotărâtă să se implice, în limitele competențelor sale, în dezvoltarea proiectelor din acest domeniu.

„De asemenea, există o sursă de energie pe care România n-a explorat-o foarte mult şi ştiu că este interes în piaţă, cea a deşeurilor municipale. Am văzut că au fost unele iniţiative de a folosi aceste deşeuri în scopul producerii de energie. Este o sursă folosită în alte ţări ale lumii şi chiar în alte ţări europene. Ştiu că mereu modelul italian este dat ca exemplu, pentru că au reuşit să dezvolte nişte tehnologii şi să rezolve probleme ale unor municipalităţi, integrând în acelaşi timp în conceptul de economie circulară deşeurile municipale, gunoiul produs şi colectat în medii şi mari municipii.

Ministerul Energiei nu interferează direct cu partea de colectare, de reciclare a deşeurilor, dar evident ca parte a Guvernului României şi, uneori, ca minister avizator pentru anumite acte normative, înţelegem şi noi pe deplin valoarea şi rolul încă neexploatat pe deplin al deşeurilor. Vă reasigur de determinarea Ministerului Energiei de a fi parte la acest proiect, cu competenţele şi implicarea pe care o poate avea”, a punctat Cristian Buşoi.