România mizează pe 60 mld. euro în noul buget al UE 2028–2034. Dragoș Pîslaru: Această sumă e hotărâtoare pentru viitorul nostru după 2028

România ar putea primi aproximativ 60 de miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, a anunțat vineri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul conferinței de la București dedicată viitorului politicii de coeziune.

România vizează o alocare de 60 de miliarde de euro în noul buget european 2028–2034

România se pregătește pentru un moment decisiv în discuțiile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, în care țara noastră ar urma să beneficieze de aproximativ 60 de miliarde de euro. Anunțul a fost făcut de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, prezent la conferința de la București dedicată viitorului politicii de coeziune.

Pe lângă alocarea principală, România ar putea atrage și fonduri suplimentare din viitorul Fond de Competitivitate, unde autoritățile estimează o țintă de circa 10 miliarde de euro, chiar dacă aceste resurse nu sunt distribuite direct pe țări.

Un nou model de finanțare europeană

Ministrul a explicat că, odată cu noua propunere a Comisiei Europene – un buget total de aproximativ 2 trilioane de euro – statele membre vor trece la un cadru diferit de gestionare a fondurilor. România va lucra în perspectiva unui nou instrument, Planul de Parteneriat Național și Regional (PPNR), care ar trebui să înlocuiască actualul PNRR după 2028.

Pîslaru a subliniat importanța unui mecanism de implementare clar și simplu, pentru a evita blocajele întâlnite în trecut. Până la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din Cipru, din 26 februarie, România ar trebui să definitizeze elementele esențiale ale acestui nou cadru.

„Din bugetul de 2 trilioane euro (pentru perioada 2028 – 2034, n.r.) pe care îl propune Comisia Europeană, România are o alocare de 60 de miliarde de euro şi poate nişte bani din Fondul de Competitivitate, unde ar trebui să avem măcar o ţintă de circa 10 miliarde de euro, chiar dacă nu sunt alocaţi României în mod direct. Trecem de la PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.) la PPNR, Planul de Parteneriat Naţional şi Regional.

Această sumă este hotărâtoare pentru viitorul nostru după 2028 – şi cred că trebuie să avem o viziune în care fondurile europene nu mai sunt folosite doar să le împărţim între diversele politici, cu o concurenţă între politicile mari, ci să ne uităm la efectul de levier pe care îl putem avea pe fondurile naţionale şi private, într-un cadru coerent de plan de ţară”, a menţionat Dragoş Pîslaru

Un model unificat de fonduri, cu o flexibilitate mai mare pentru state

Noua arhitectură financiară propusă de Comisie renunță la fragmentarea pe numeroase programe cu regulamente diferite. În locul vechilor structuri – fonduri separate pentru coeziune, agricultură, dezvoltare rurală sau investiții bazate pe reforme – statele membre vor avea acces la un singur fond, din care își vor putea construi propriile priorități.

„Ştiţi experienţa PNRR, ştiţi lecţiile învăţate. Dacă nu creezi un design şi un mecanism de implementare care să nu aibă o mie de condiţionalităţi sau tot felul de lucruri care te-ar putea împiedica într-o abordare flexibilă şi simplă, atunci s-ar putea să nu avem niciun succes cu folosirea banilor.

Această deschidere a noastră la nivel european, cu 10 miniştri, 4 secretari de stat şi o reprezentare instituţională de vârf, proiectează, de fapt, ceea ce va urma în toată perioada de doi ani de zile, cât mai avem pe negocieri, o Românie care îşi cunoaşte interesele, ştie să contribuie şi nu doar să reacţioneze, şi cu rezultate pe care le vom vedea, sperăm nişte alocări bine gândite care vor servi interesele românilor şi a României.

Astfel, România va putea decide singură dacă pune accent pe programe regionale, pe dezvoltare rurală sau pe investiții de tipul celor din PNRR, unde o parte din finanțare este legată de obiective de reformă. Comisia recomandă ca cel puțin 30% din pachetul financiar să fie direcționat către reforme.

Chiar dacă modelul este radical diferit de cel al vechilor cadre financiare multianuale, ministrul a insistat că România trebuie să protejeze în continuare elementele de bază ale politicilor tradiționale – agricultura, infrastructura și coeziunea teritorială.

Totuși, țara noastră va trebui să demonstreze că poate folosi fondurile și în direcțiile prioritare ale Uniunii: competitivitatea economică, precum și apărarea și securitatea, capitol în care poziționarea României pe flancul estic ar putea aduce alocări generoase.

„Discutăm acum pe masă cu propunerea Comisiei Europene, deci cifra nu e abstractă ci vine din propunerea concretă a Comisiei, care acum este în negocieri. Se analizează propunerea Comisiei Europene şi trebuie să ne asigurăm că România îşi urmăreşte interesul ca acea sumă să rămână alocată în dreptul nostru. Ştiţi că în trecut banii europeni erau gestionaţi sau aşezaţi cu multă atenţie de Comisia Europeană în relaţiile cu statele membre.

Erau fonduri diferite cu regulamente diferite. Banii de agricultură cu regulament separat, banii de coeziune cu trei fonduri sau două fonduri. (…) În loc să mai avem atâtea regulamente separate pentru fonduri, acum discutăm de un singur fond. Statele membre nu mai au acea repartizare clasică pe programe, aşa cum eram obişnuiţi până acum. Dacă vrei să foloseşti bani mai mulţi pentru programe regionale de tip coeziune clasică, poţi să aloci acolo, dacă vrei să aloci bani pentru dezvoltare rurală, poţi să aloci cum vrei tu, dacă vrei să aloci bani de tip PNRR, adică bazat pe performanţă, cu acea dualitate investiţie-reforme, poţi să o faci şi chiar te condiţionează cumva, sugestia fiind ca 30% să fie reforme asumate în pachetul mare”, a explicat ministrul.

O abordare activă în negocierile europene

Pîslaru a evidențiat că România dorește să fie un actor activ în discuțiile europene, nu doar un beneficiar care reacționează după ce negocierile sunt finalizate. De aceea, delegația română – formată din miniștri, secretari de stat și reprezentanți instituționali – participă intens la configurarea viitorului buget european.

Evenimentul „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivităţii economice incluzive şi a rezilienţei în întreaga Europă”, organizat la București, a reconfirmat angajamentul României de a susține o Politică de Coeziune puternică și relevantă.

„În acelaşi timp, să nu rămânem ancoraţi doar în politica tradiţională cu obiectivele tradiţionale de prindere din urmă. Noi va trebui acum să arătăm că folosim această finanţare pentru a răspunde celorlalte două obiective majore la nivel european, care trebuie finanţate cam tot din acest cadru financiar multianual – şi anume zona de competitivitate şi zona de apărare şi securitate, mai ales în zona aceasta de flanc estic, unde alocarea pentru România poate să fie generoasă, având în vedere că noi suntem plasaţi în această parte a Europei.

Este nevoie să pregătim terenul, ca să nu mai fim cum eram în trecut, când aşteptam în ultima clipă să vedem decizia finală a negocierilor între Consiliu şi Parlament şi după aceea România începea să se pregătească. De data asta, cu doi ani înainte, noi nu vrem doar să aşteptăm ce se întâmplă sau ce se va întâmpla în negocieri, ci să contribuim în mod direct în negocieri, să nu fim reactivi, ci să spunem că noi credem că putem face lucrurile ca să putem satisface şi obiectivele politicilor tradiţionale care au avut rezultate, cum am demonstrat şi, în acelaşi timp, suntem deplin aliniaţi cu ideea de a construi la nivel european”, a adăugat ministrul.