România, lider UE la cheltuieli cu dobânzile în 2026. Aproape 10% din venituri vor merge doar pe datorii

România va cheltui aproape 10% din veniturile statului pentru plata dobânzilor în 2026, cel mai mare procent din Uniunea Europeană, depășind Grecia, în contextul unei datorii publice estimate la 59% din PIB, potrivit datelor oficiale și analizelor economice recente.

România, țara UE cu cele mai mari costuri pentru dobânzi în 2026

România se confruntă cu o presiune financiară semnificativă, cheltuind aproape 10% din veniturile statului pentru plata dobânzilor în 2026, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, depășind chiar Grecia. Datoria publică a țării va ajunge la circa 59% din PIB, echivalentul a peste 1.130 de miliarde de lei.

Situația reflectă combinarea unui deficit bugetar ridicat, creșterii moderate a economiei și dobânzilor impuse de piețele financiare. În 2025, România a înregistrat un deficit estimat la 8,4%, iar creșterea economică a rămas redusă, de doar 0,6%. Pentru 2026, se anticipează o ușoară redresare, cu o creștere de 1,2%, însă presiunile asupra bugetului rămân considerabile.

Comparativ cu alte state cu niveluri mai mari de îndatorare, precum Grecia, Ungaria sau Italia, România alocă un procent semnificativ mai mare din veniturile publice pentru dobânzi. Grecia, de exemplu, deși are o datorie de peste 147% din PIB, operează de mai mulți ani cu excedent bugetar, ceea ce reduce presiunea asupra finanțelor sale.

În termeni de procentaj din PIB, România va cheltui 33% din veniturile totale pe dobânzi în 2025, iar pentru 2026 se estimează o creștere la 34%. Raportarea la veniturile fiscale, care reprezintă circa 27% din PIB, arată o presiune și mai mare asupra bugetului, comparativ cu alte state membre ale UE. În bani concreți, cheltuielile cu dobânzile se situează între 54 și 59,5 miliarde de lei, în funcție de metoda de contabilizare utilizată.

Plan fiscal pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB

Pentru a răspunde acestei situații, autoritățile române au implementat recent măsuri de austeritate, inclusiv creșteri de taxe, pentru a stabiliza finanțele publice. Aceste măsuri au fost primite pozitiv atât de piețele financiare, cât și de Comisia Europeană, care a decis să nu suspendă fondurile UE pentru România și a amânat procedura de deficit excesiv inițiată în 2020.

Planul fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană vizează reducerea deficitului sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice, ceea ce ar putea duce și la diminuarea cheltuielilor cu dobânzile. Conform datelor Comisiei Europene, costurile pentru dobânzi vor ajunge în 2026 la aproximativ 59,5 miliarde de lei, ușor peste estimările Ministerului Finanțelor.

În ciuda acestor provocări, stabilizarea pe termen mediu este posibilă dacă autoritățile respectă angajamentele asumate și gestionează cu atenție finanțele publice, evitând astfel riscul unei crize financiare majore în viitor.