Deficitul bugetar după 9 luni din 2025 ajunge la peste 5,3% din PIB
Specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) de la Universitatea Babeș-Bolyai spun că deficitul bugetar al României a crescut constant în primele nouă luni din 2025. Graficul lunilor arată că scăderea veniturilor și creșterea cheltuielilor continuă în același ritm îngrijorător ca în 2024 și mult mai rapid decât în anii 2021-2023. Ei consideră că ținta inițială de 7% din PIB stabilită cu Comisia Europeană devine aproape imposibil de atins, chiar dacă principalele efecte ale măsurilor fiscale se vor vedea abia în ultimul trimestru al anului.
Analiștii RoEM atrag atenția că metoda cash, folosită pentru a calcula deficitul, are limite importante: arată doar banii care intră și ies efectiv din buget, este influențată de sezonalitate și poate fi afectată temporar prin grăbirea sau amânarea unor plăți. Pentru comparații internaționale și evaluarea în cadrul procedurii de deficit excesiv, se folosește deficitul calculat după metodologia ESA.
Conform acestei metodologii, România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru 2025, obiectivul este să scadă la 8,4% din PIB, o țintă foarte ambițioasă, dar nu imposibilă, spun economiștii RoEM. Într-un scenariu optimist, deficitul pentru 2025 ar putea fi între 8,4% și 8,6% din PIB, ceea ce arată că ajustarea se face mai mult prin reducerea cheltuielilor decât prin reforme structurale.
„Anul 2025 marchează începutul unei ajustări necesare. După o vară cu o dinamizare temporară a consumului, alimentată de anticiparea majorărilor fiscale, urmată de o toamnă rece în industrie și construcții, economia dă semne de oboseală. Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli, respectiv printr-o administrare eficientă a veniturilor la bugetul de stat. România a trecut printr-o schimbare fiscală necesară, iar perioada de convalescență abia începe. Verdictul real asupra pachetului de corecție va veni în 2026, când vom vedea dacă guvernul, mediul de afaceri și societatea vor reuși să susțină în mod viabil consolidarea bugetară.
Un prim pas foarte dificil a fost însă deja realizat: corecția fiscală a început, iar acest progres trebuie dus mai departe într‑un mod coerent, cu răbdare și disciplină. În caz contrar, câștigurile de până acum pot fi pierdute rapid. Anul viitor însă nu se va mai putea evita începutul unor reforme reale, iar guvernul trebuie să treacă la o reducere efectivă a cheltuielilor. Cu toate acestea, ajustarea nu poate fi una brutală: o frânare prea abruptă a cheltuielilor publice riscă să reducă în mod suplimentar activitatea din sectorul privat și implicit PIB-ul, toate acestea într-un moment în care economia este deja sub presiune”, explică Béla-Gergely Rácz, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.
PIB-ul României crește cu 1,2% în T2 2025
În prima jumătate a anului, economia României a mers bine: PIB-ul a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea, una dintre cele mai mari rate din UE. În iulie, aproape toate sectoarele – industrie, construcții și servicii – au avut rezultate mai bune decât se aștepta.
După iulie, economia a început să se ajusteze. În august, inflația anuală a urcat la 9,9%, de la 7,8% în iulie, din cauza scumpirilor la bunuri nealimentare (10,5%), servicii (9,8%) și alimente (8,9%), precum și a majorării TVA și a accizelor. Inflația lunară de 2,1% a contribuit mult la această creștere anuală, după un șoc în iulie cauzat de eliminarea plafonării prețurilor la energie – în iunie inflația era 5,7%.
Puterea de cumpărare a scăzut rapid, iar efectele s-au văzut imediat: comerțul cu amănuntul a scăzut cu aproximativ 4% în august față de iulie, producția industrială a scăzut cu 1,9% față de luna precedentă și cu 3,1% față de anul trecut, iar lucrările în construcții au scăzut cu 26,2% după creșterea din iulie, arătând o ajustare bruscă după un vârf temporar.
„Creșterea s-a datorat în mare parte efectului de «front-loading»: firmele și populația au devansat achizițiile și facturările înainte de intrarea în vigoare, în data de 1 august, a pachetului de majorări fiscale. Măsurile, care au urcat cota standard de TVA la 21% și au unificat cotele reduse la 11%, au fost percepute ca inevitabile pentru consolidarea bugetară, dar au generat totodată un vârf de activitate concentrat într‑un interval scurt, o reacție firească la schimbările anunțate. Intensitatea acestui val a depășit așteptările, iar o parte importantă a efectului s‑a disipat rapid după aplicare”, spune Csaba Bálint, cercetător RoEM.
„În paralel, șomajul a crescut la 5,9%, iar câștigul salarial mediu net a coborât la 5.387 lei, cu 2,4% sub nivelul din iulie; totuși, această scădere este parțial sezonieră, ajustările RoEM indicând pentru august o creștere reală de aproximativ 0,4%. Chiar și așa, dinamica anuală a salariilor s-a temperat la 4,4% – insuficient pentru a acoperi inflația –, iar în septembrie s-a apropiat de 4,1%, semnalând o decelerare clară.
Puterea de cumpărare reală a salariilor s-a deteriorat, impulsul de consum din iulie s-a stins rapid, iar datele din comerț, cu scăderea de circa 4% din august, confirmă tranziția bruscă de la supraîncălzire la ajustare”, a completat Béla-Gergely Rácz.
PIB-ul T3 2025 crește cu 1,6% față de anul trecut
Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că în trimestrul al treilea din 2025 PIB-ul României a crescut cu 1,6% față de același trimestru din 2024, după creșteri foarte mici în T1 și T2, de doar 0,3% fiecare. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut cu 1,4% față de anul trecut, dar a scăzut cu 0,2% față de T2, arătând că ritmul creșterii rămâne fragil.
În primele nouă luni ale anului, PIB-ul a crescut cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2024 pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. INS a revizuit și datele pentru 2024 și începutul lui 2025, confirmând că economia era aproape blocată la finalul anului trecut. Dinamica trimestrială a fost foarte slabă: T4 2024 a crescut cu 0,5%, iar T1 2025 cu doar 0,1% față de trimestrele precedente.
Banca Națională a României a descris această evoluție ca o „cvasi-stagnare” a economiei în semestrul II 2025. Cererea internă a încetinit, mai ales din cauza scăderii investițiilor și a contribuției reduse a variației stocurilor, parțial compensată de revenirea consumului gospodăriilor după scăderea ușoară din T1/2025.
„Pe de o parte, faptul că economia a rămas pe teritoriu pozitiv în T3, în pofida șocurilor fiscale și de preț din vară, este o veste bună: scenariul unei recesiuni tehnice imediate este, cel puțin temporar, evitat. Pe de altă parte, o creștere anuală de sub 1% pe intervalul ianuarie-septembrie arată că România intră în faza de ajustare fiscală cu un motor de creștere deja slăbit, ceea ce sporește riscurile ca orice corecție bugetară întârziată sau incoerentă să fie sancționată rapid de piețe.
Structura bugetului public arată o dependență puternică de două surse majore: contribuțiile sociale, care reprezintă aproximativ 30% din totalul veniturilor, și TVA-ul, cu o pondere de circa 20%. Ambele motoare pierd însă din viteză.
Dinamica salariilor încetinește, iar colectarea TVA este afectată de sezonalitate și de decalaje administrative: deconturile de TVA și declarațiile unice privind contribuțiile se depun până în data de 25 a lunii următoare, ceea ce înseamnă că efectele scăderii consumului din august se vor resimți în execuția bugetară abia în septembrie-octombrie. Profitabilitatea companiilor este, la rândul ei, modestă. Marjele au fost erodate de costurile salariale ridicate și de productivitatea scăzută, iar impozitul pe profit nu mai aduce astfel contribuții în creștere. În consecință, în absența unor surse noi de venit la bugetul statului, accentul va trebui mutat pe partea de cheltuieli”, susțin economiștii RoEM.
Deficitul bugetar ar putea rămâne între 8,4-8,6% din PIB
Economiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) spun că pachetul fiscal introdus de la 1 august va crește veniturile statului doar puțin în 2025, pentru că va avea efect doar patru luni (septembrie–decembrie). Impactul complet se va vedea abia în 2026.
În schimb, controlul cheltuielilor publice poate da rezultate mai rapide. Reducerea birocrației, plafonarea posturilor în sectorul public și prioritizarea investițiilor din fonduri europene sunt esențiale pentru a evita un dezechilibru bugetar. Înghețarea angajărilor și limitarea posturilor vacante au început deja să încetinească creșterea numărului de angajați și a salariilor nete, mai ales în sectorul public, iar această tendință va continua și în lunile următoare.
„Pe de altă parte, o reformă structurală profundă a administrației – comparabilă cu reorganizarea din temelii a unei mari companii – este un proces de durată, cu atât mai mult cu cât statul are aproximativ 1,3 milioane de angajați care ar trebui reașezați și recalificați. Consiliul Fiscal estimează că, fără măsurile luate anul acesta, deficitul ar fi depășit 9% din PIB la finalul lui 2025, o scădere aproape nesemnificativă față de valoarea de 9,3% din anul precedent.
Pe baza implementării consecvente a acestor măsuri este așteptat ca deficitul bugetar al anului 2025 să coboară la nivelul de 8,4-8,6%, care și așa va rămâne – cel mai probabil – cel mai mare deficit din UE”, susțin economiștii RoEM.
România trebuie să controleze cheltuielile, să crească colectarea TVA și să accelereze investițiile pentru a limita deficitul
Specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) spun că, după primele trei trimestre din 2025, deficitul României era de 5,39% din PIB (metoda cash). Ei consideră că autoritățile ar trebui să se concentreze în ultimele luni ale anului pe trei direcții principale:
- Cheltuieli – control strict al cheltuielilor curente, reducerea birocrației și a costurilor administrative, reorganizarea administrației locale, rezolvarea pensiilor speciale și inițierea reformelor de sistem.
- Colectare – intensificarea controalelor pentru TVA și contribuții, ca veniturile să fie mai mari.
- Economia reală – susținerea activității economice prin investiții țintite și accelerarea absorbției fondurilor europene.
Ei estimează că, dacă aceste măsuri vor fi aplicate, România ar putea încheia 2025 cu un deficit între 8,4% și 8,6% din PIB. Un rezultat mai bun ar fi aproape imposibil, pentru că ar necesita control mult mai strict al cheltuielilor, reforme administrative rapide și încasări peste așteptări în ultimele luni.
„Factorii de decizie încearcă să evite intrarea într-o spirală negativă, cu recesiune economică, tensiuni sociale și costuri politice suplimentare. Fără reducerile treptate, dar reale ale cheltuielilor bugetare, România va rămâne pentru mult timp în rândul țărilor cu cele mai ridicate deficite din UE, iar combinația dintre un dezechilibru fiscal persistent și încetinirea economiei poate avea consecințe extrem de grave.
Prin urmare, nu ne aflăm la finalul procesului de echilibrare bugetară, ci abia la începutul lui, iar lunile următoare – și anul viitor în ansamblu – vor fi decisive pentru consolidarea fiscală și pentru o potențială readucere a economiei României pe o traiectorie de creștere sustenabilă”, susține Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM.
