România, lider în UE la costul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare. Nivelul prețurilor este disproporționat

Asociația Energia Inteligentă a anunțat că, în luna iulie 2025, România a ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană la prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare a populației, înregistrând totodată cea mai mare creștere a tarifelor de pe continent între lunile iunie și iulie 2025.

România, în fruntea Europei la prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare

Asociația Energia Inteligentă a făcut publice rezultatele unui studiu privind costul energiei electrice în Uniunea Europeană, care arată că România se află în luna iulie 2025 pe primul loc la prețul energiei raportat la puterea de cumpărare a populației. În aceeași perioadă, țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a tarifelor de pe continent, depășind de peste două ori următoarea cea mai mare majorare din Europa. Totuși, dacă ne uităm la prețul nominal pentru consumatorul casnic, fără ajustarea pentru puterea de cumpărare, România se situează pe locul 10.

Deși România dispune de resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse, inclusiv nuclear și regenerabile, nivelul prețurilor este disproporționat față de veniturile populației. Conform Asociației Energia Inteligentă, costul energiei raportat la puterea de cumpărare este de patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic preț comparativ.

Creșterea semnificativă a tarifelor are mai multe cauze

Evoluția prețului energiei pe piața europeană, influențată de oferta și prețul combustibililor fosili, contribuie major la nivelul facturilor. În plus, taxele și tarifele pentru transport și distribuție reprezintă aproximativ jumătate din factura finală, un procent mult mai ridicat decât în alte state europene.

Infrastructura învechită, pierderile tehnologice și costurile de întreținere adaugă, de asemenea, presiune asupra prețului final.

Liberalizarea pieței fără mecanisme eficiente de control a fluctuațiilor și speculațiilor accentuează volatilitatea, iar investițiile necesare pentru tranziția energetică în surse verzi și rețele moderne implică costuri inițiale ridicate, resimțite ulterior de consumatori prin tarife mai mari.

Impactul prețurilor ridicate se resimte atât la nivel social, cât și economic

Industria, agricultura și serviciile se confruntă cu costuri crescute, ceea ce duce la scumpirea produselor și la diminuarea puterii de cumpărare a populației. Companiile locale devin mai puțin atractive pentru investitori, în timp ce inegalitățile sociale se accentuează. Pe termen lung, tarifele mari pot frâna dezvoltarea economică, alimenta inflația și favoriza migrația forței de muncă către țări cu condiții energetice mai avantajoase. De asemenea, gospodăriile vulnerabile, în special cele din mediul rural, riscă să fie afectate de sărăcia energetică.

Asociația Energia Inteligentă avertizează că fără măsuri concrete pentru reducerea prețului energiei, România riscă nu doar pierderea competitivității, ci și deteriorarea condițiilor de trai pentru cetățenii săi.