România, lider în Europa. Am putea deveni cel mai mare producător de gaze. Tanczos Barna: Vom fi într-o situaţie total diferită

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că România va ajunge într-o situație energetică complet diferită odată cu demararea proiectului Neptun Deep, moment în care țara ar putea deveni cel mai mare producător de gaze din Europa și va putea exporta cantități importante.

Tanczos Barna a explicat că, în prezent, schimbările majore în politica energetică sunt dificil de realizat, în contextul actualei crize a țițeiului la nivel global. Producția de energie electrică continuă, însă există tensiuni inclusiv în sectorul minier, unde energia produsă în centralele pe cărbune este foarte costisitoare și afectează întregul mix energetic, influențând prețurile de pe piața internă.

Tanczos Barna spune că situația se va schimba odată cu pornirea proiectului Neptun Deep

Situația ar urma să se schimbe semnificativ odată cu pornirea proiectului Neptun Deep și cu intrarea în funcțiune a marilor centrale aflate în construcție, unde se realizează investiții de miliarde de euro. În acel moment, România ar putea exporta volume mari de gaz, ceea ce ar schimba echilibrul energetic și poziția țării în Europa.

Potrivit lui Tanczos Barna, atingerea statutului de cel mai mare producător de gaze din Europa ar transforma radical contextul actual, oferind mai multă stabilitate și flexibilitate în gestionarea resurselor energetice.

„E greu să schimbi acum, pentru că electricitatea se produce. Şi avem această discuţie cu minerii pe stradă, unde electricitatea produsă în aceste centrale pe cărbune e atât de scumpă încât debalansează tot mixul energetic şi preţurile autohtone.

O să fim într-o altă situaţie în momentul în care porneşte Neptun Deep, în momentul când pornesc marile centrale care sunt în construcţie acum şi se fac investiţii de miliarde de euro acolo. Vom fi într-o situaţie total diferită când reuşim să exportăm cantităţi mari de gaz”, a declarat Tanczos Barna la Digi24.

Tranziția către maşini electrice este scumpă și de durată

Vicepremierul a abordat și tranziția către energie electrică și mobilitate electrică, pe care o consideră un proces costisitor și de durată. El a criticat ritmul accelerat impus la nivel european pentru această tranziție, cu termen până în 2035, apreciind că aceasta a fost realizată prea rapid, fără a ține cont de capacitatea industriei de a se adapta.

În același timp, a atras atenția că Europa nu a luat în calcul impactul major al importurilor de automobile din China, atât electrice, cât și cu motoare clasice, ceea ce a afectat competitivitatea industriei europene.

„O tranziţie la electricitate şi la maşini electrice e o tranziţie scumpă şi durează. A încercat Europa să o facă foarte repede, până în 2035, cu metode greşite şi cu grabă, fără să se ia în considerare suportabilitatea sau nivelul la care este pregătită industria.

Nu a luat Europa în considerare China şi importul de maşini fără precedent şi electrice, şi clasice, cu motoare de ardere internă, din China”, a spus Barna.

Nici marile economii globale nu erau pregătite pentru crizele actuale

Consecințele se văd deja în economii importante precum Germania și Franța, unde industria pierde din viteză. România este la rândul ei afectată, deoarece are un rol important în lanțul de producție auto, fiind furnizor de piese și subansamble pentru acest sector.

Tanczos Barna a subliniat că astfel de transformări nu pot fi accelerate artificial, deoarece nici marile economii globale nu erau pregătite pentru crizele actuale. În opinia sa, impactul este resimțit la nivel mondial, inclusiv în țări precum India, Pakistan, Japonia și Statele Unite ale Americii, ceea ce arată amploarea provocărilor din sectorul energetic și industrial.

„Deci lucrurile nu pot fi grăbite, nu s-a pregătit nimeni. Nici China, nici India, nici Pakistanul, nici Japonia, nici America nu erau pregătite pentru crize de genul acesta. Toată lumea este afectată“, a adăugat Tanczos Barna.