România, la polul opus față de restul UE. Locuințele au devenit cu 42,8% mai accesibile în ultimii 10 ani

România a înregistrat cea mai mare scădere din Uniunea Europeană a raportului dintre prețurile locuințelor și veniturile populației, în perioada 2015–2025. Indicatorul s-a redus cu 42,8%, într-un deceniu în care, la nivel european, locuințele au devenit mai greu de cumpărat în raport cu veniturile gospodăriilor.

România, singura țară din UE în care locuințele au devenit mai accesibile în ultimul deceniu. Scădere de 42,8%

În 2025, raportul dintre prețul locuințelor și venituri în UE a fost cu 6,8% mai mare decât în ​​2015, ceea ce înseamnă că, pe parcursul acestui deceniu, prețurile locuințelor au crescut în raport cu veniturile gospodăriilor. Dincolo de această creștere la nivelul UE, situația a variat considerabil de la o țară la alta: raportul a crescut în 17 state membre UE și a scăzut în celelalte 10.

Raportul dintre prețul locuințelor și venituri compară evoluția prețurilor locuințelor cu evoluția veniturilor gospodăriilor (pe cap de locuitor), raportat la un an de referință. Acesta crește atunci când prețurile locuințelor urcă mai rapid (sau scad mai lent) decât veniturile, scade atunci când prețurile cresc mai lent decât veniturile și rămâne neschimbat atunci când ambele evoluează în același ritm.

În perioada 2015–2025, Portugalia a înregistrat cea mai mare creștere a raportului dintre prețul locuințelor și venituri (+60,8%), fiind urmată de Țările de Jos (+34,3%), Ungaria (+26,5%), Cehia (+25,8%) și Spania (+24,5%).

La polul opus, România a înregistrat cea mai mare scădere (-42,8%), urmată de Finlanda (-25,2%) și Bulgaria (-16,2%). Aceste cifre compară evoluția prețurilor în raport cu evoluția veniturilor în timp; prin urmare, ele nu clasifică țările în funcție de cât de scumpe sunt locuințele raportat la nivelul veniturilor, în termeni absoluți.

Prețurile locuințelor din UE au depășit din nou media ultimilor 25 de ani

O altă modalitate de a evalua accesibilitatea locuințelor este raportul standardizat dintre prețul locuințelor și venituri. Acesta indică dacă raportul dintre indicele prețurilor locuințelor și veniturile gospodăriilor se situează peste sau sub media sa pe termen lung, calculată începând cu anul 2000. Datele evidențiază două vârfuri clare: în 2007, înainte de criza financiară globală, și în 2022.

În acești ani, raportul dintre prețul locuințelor și venituri a depășit media pe termen lung cu 7,9%, respectiv 7,4%. În intervalul dintre aceste vârfuri, raportul a scăzut, ajungând în 2014 cu 6,4% sub media pe termen lung, după care a început din nou să crească. Ulterior anului 2022, acesta a scăzut în 2023 și 2024, pentru ca în 2025 să revină ușor peste media pe termen lung (+0,03%).

Raportul standardizat dintre prețul locuințelor și venituri ajută la identificarea acumulării, în timp, a unor potențiale dezechilibre pe piața locuințelor; prin urmare, este utilizat ca indicator auxiliar în cadrul tabloului de bord al Procedurii privind Dezechilibrele Macroeconomice (PDM).

Raportul dintre prețul locuinței și venit, precum și versiunea sa standardizată, descriu o dimensiune a accesibilității locuințelor. Alte dimensiuni complementare includ numărul de ani de venit necesari pentru a cumpăra o locuință, precum și costul finanțării achiziției printr-un credit ipotecar.

Cheltuielile curente legate de locuință sunt acoperite de alți indicatori Eurostat, cum ar fi ponderea costurilor cu locuința în venitul disponibil al gospodăriei.