Ministrul Transporturilor anunță deschiderea a 200 km de autostradă în 2026. Ce se întâmplă cu navigația pe Dunăre și răcirea centralei de la Cernavodă

Ștefan-Ovidiu Popa a prezentat prioritățile mandatului său, printre care finalizarea Autostrăzii A7 până la Pașcani, continuarea proiectului spre Suceava prin programul SAFE și accelerarea investițiilor pentru navigabilitatea Dunării. Oficialul a anunțat că până la sfârșitul anului ar putea fi deschiși aproximativ 200 de kilometri de drumuri de mare viteză, însă tunelul de pe secțiunea Curtea de Argeș-Tigveni va avea parte de o întârziere.

Ministrul Transporturilor vrea să finalizeze Autostrada Moldovei până la Pașcani și să continue proiectul spre Suceava

Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa a prezentat luni, 9 noiembrie, într-o conferință de presă, principalele obiective pe care și le-a stabilit pentru perioada următoare. Printre acestea se numără finalizarea Autostrăzii A7 până la Pașcani și operaționalizarea programului SAFE, prin care ar urma să fie continuată construcția Autostrăzii Moldovei până la Suceava.

Ministrul a menționat și obținerea acordului de mediu revizuit pentru secțiunea montană a Autostrăzii Pitești-Sibiu, stabilirea strategiei pentru proiectul Bala 2 și începerea negocierilor europene pentru viitorul cadru financiar multianual. În acest context, el a explicat ce investiții consideră prioritare.

„În perioada următoare priorităţile mele sunt următoarele: finalizarea Autostrăzii A7 până la Paşcani şi operaţionalizarea SAFE pentru a continua Autostrada Moldovei de la Paşcani la Suceava.

Evident, obţinerea acordului de mediu revizuit pe secţiunea montană a autostrăzii Piteşti-Sibiu, stabilirea strategiei de abordare a proiectului Bala 2 şi demararea negocierilor la nivel european pentru noul cadru financiar multianual, din care, evident, ne dorim să avem o sumă consistentă la Ministerul Transporturilor”, a declarat ministrul Transporturilor, luni, într-o conferinţă de presă.

Totodată, oficialul a prezentat prioritățile Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru următoarele șase luni. Acestea vizează asigurarea finanțării pentru proiectele aflate în desfășurare, finalizarea procedurilor de achiziție și pregătirea unor noi investiții.

Ministrul a explicat că este necesară identificarea resurselor bugetare pentru lucrările care au fost finalizate din PNRR până la 31 august 2026, dar și pentru proiectele finanțate prin Programul Transport. De asemenea, trebuie încheiate licitațiile și semnate contractele pentru investițiile aflate în așteptare.

„Ca şi priorităţi generale pe următoarele şase luni pentru Compania Naţională de Drumuri: asigurarea banilor din bugetul de stat pentru continuarea lucrărilor pe proiectele care au fost finalizate din PNRR până la 31 august 2026, asigurarea fondurilor pentru proiectele în derulare prin programul Transport, finalizarea licitaţiilor şi semnarea contractelor pentru proiectele care sunt acum în aşteptare şi, evident, stabilirea clară a proiectelor noi pe care le-am putea lansa”, a afirmat Ştefan-Ovidiu Popa.

Aproape 200 de kilometri de autostradă și drum expres ar putea fi deschiși până la finalul anului

Ștefan-Ovidiu Popa a prezentat și lista proiectelor de infrastructură rutieră pentru care autoritățile estimează că vor putea deschide circulația până la sfârșitul anului 2026.

Pe Autostrada A0, centura Capitalei, este vizată deschiderea a 10 kilometri din cei 17,5 kilometri ai lotului 1. Această porțiune va asigura legătura dintre DN1 și DN7. Conexiunea dintre A1 și DN7 ar urma să fie realizată în primul trimestru al anului viitor.

Pe Autostrada A3, autoritățile estimează că vor putea da în circulație aproximativ 30 de kilometri între Nădășelu și Zimbor, inclusiv viaductele, precum și încă 26,35 de kilometri pe tronsonul Suplacu de Barcău-Chiribiș.

În cazul Autostrăzii A7, sunt programate pentru deschidere loturile 1 și 2 dintre Bacău și Pașcani, însumând 49,3 kilometri. Ministrul a menționat și drumul expres Brăila-Galați, unde ar urma să fie dați în trafic 0,76 kilometri.

Popa a explicat că estimarea inițială privind kilometrii care vor putea fi deschiși depinde și de rezolvarea problemelor de pe secțiunea Curtea de Argeș-Tigveni a Autostrăzii Sibiu-Pitești.

„Aveam 138 de kilometri, o să avem cu 10 kilometri mai puţin dacă nu reuşim să rezolvăm această problemă cu secţiunea 4 de la Curtea de Argeş la Tigveni. Avem autostrada de centură a Capitalei – A0 din lotul 1 să dăm în trafic 10 kilometri din cei 17,5 kilometri.

Practic, facem legătura DN 1 cu DN 7. Rămâne pentru primul trimestru al anului viitor să facem legătura A1 cu DN 7. A3 de la Nădăşelu la Zimbor, plus viaducte – 30 de kilometri.

Tot din A3 avem Suplacu-Chiribiş – 26,35 de kilometri. Pe A7, de la Bacău la Paşcani vom da loturile 1 şi 2 – 49,3 kilometri de la Paşcani până în zona municipiului Roman şi drumul expres Brăila-Galaţi – 0,76 de kilometri.

În total avem în acest an aproximativ 200 de kilometri. Până acum au fost daţi în circulaţie 71 de kilometri”, a mai afirmat ministrul Transporturilor.

Tunelul Curtea de Argeș nu poate fi deschis fără angajarea personalului specializat

O altă temă abordată de ministrul Transporturilor a fost întârzierea operaționalizării tunelului Momaia, de pe secțiunea Curtea de Argeș-Tigveni a Autostrăzii Sibiu-Pitești.

Ștefan-Ovidiu Popa a susținut că fostul ministru interimar al Transporturilor, Radu Miruță, ar fi blocat angajarea personalului specializat necesar pentru monitorizarea, mentenanța și intervențiile de urgență în tunel. Potrivit actualului ministru, această situație împiedică deschiderea circulației, chiar dacă lucrările de construcție sunt finalizate.

Oficialul a precizat că a solicitat un audit la nivelul ministerului și că verificările nu sunt încă încheiate. El a criticat modul în care foștii responsabili de la Transporturi s-au ocupat de acest proiect, făcând referire și la controversele recente privind pronunțarea numelui tunelului.

„Am cerut un audit la nivelul ministerului. Încă nu este gata, dar o să vă aduc câteva elemente din ceea ce am găsit până în momentul de faţă. O să încep prin a vă spune despre o bombă pe care am identificat-o.

Din păcate, tunelul Curtea de Argeş nu va putea fi operaţionalizat pentru că predecesorii mei s-au canalizat pentru a face diferenţa dintre Momoa-Momaia decât să se asigure să facă nişte lucruri ca acest tunel să poată fi funcţional.

Fostul ministru a blocat angajarea personalului specializat care trebuia să se ocupe de monitorizarea, mentenanţa şi intervenţia de urgenţă în tunel”, a declarat ministrul Transporturilor, luni, într-o conferinţă de presă.

Ministrul a anunțat că au început discuțiile pentru organizarea concursurilor și angajarea etapizată a personalului necesar. El a subliniat că deschiderea circulației nu poate fi aprobată în lipsa specialiștilor care să asigure funcționarea sistemelor și intervenția în situații de urgență.

În aceste condiții, autoritățile nu pot preciza deocamdată cât va dura întârzierea. Termenul contractual pentru finalizarea secțiunii dintre Tigveni și Curtea de Argeș este februarie 2027, iar ministrul a precizat că proiectul se află încă în perioada contractuală.

„Am început deja discuţiile pentru demararea concursurilor şi angajarea etapizată a oamenilor necesari care vor asigura sistemele, se vor ocupa de sistemele de intervenţie în tunel. În acest moment, fără oameni specializaţi, nimeni nu îşi poate asuma riscul să deschidă circulaţia.

Vorbim deci de o întârziere, nu putem estima momentan cât va fi întârzierea, dar cu siguranţă va fi o întârziere. Termenul contractual pentru finalizarea acestei secţiuni din autostrada Sibiu-Piteşti, de la Tigveni până la Curtea de Argeş, este februarie 2027.

Deci ne aflăm în perioada contractuală. Lucrările sunt gata, dar din păcate, neavând personal specializat pentru a operaţionaliza tunelul, va trebui să mai amânăm deschiderea circulaţiei”, a susţinut ministrul Transporturilor.

Întrebat dacă acuzațiile privind lipsa de implicare a foștilor miniștri îi vizează și pe Sorin Grindeanu și Ciprian Șerban, care au ocupat anterior funcția de ministru al Transporturilor, Popa a precizat că nu s-a referit la aceștia.

El a explicat că problema ar fi apărut după ce un memorandum înaintat de directorul CNAIR, Cristian Pistol, nu a fost deblocat de Radu Miruță.

„Nu am făcut referire nici la domnul Grindeanu, nici la domnul Şerban, pentru că există un memorandum pe care l-a înaintat domnul director Pistol şi acel memorandum a fost blocat pentru că domnul Miruţă nu a vrut să deblocheze această situaţie”, a răspuns ministrul Transporturilor.

La 27 octombrie, Ștefan-Ovidiu Popa anunțase că lotul 4 al Autostrăzii Sibiu-Pitești urma să fie deschis circulației în luna următoare, în condițiile în care stadiul fizic al lucrărilor ajunsese la 99,22%. Tronsonul are aproximativ 10 kilometri și asigură legătura dintre Curtea de Argeș și Tigveni.

La acel moment, ministrul precizase că sistemele de siguranță erau în verificare și că în tunelul Momaia fuseseră instalate aproximativ 2.500 de sisteme, camere și senzori.

Proiectele Bala 2 și FAST Danube urmăresc să asigure navigabilitatea Dunării pe tot parcursul anului

Pe lângă investițiile în infrastructura rutieră, ministrul Transporturilor a vorbit despre două proiecte importante pentru Dunăre: Bala 2 și FAST Danube.

În cazul proiectului Bala 2, obiectivul principal este reconfigurarea debitelor de apă, astfel încât să fie asigurată cantitatea necesară pentru răcirea reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă. Investiția ar urma să contribuie și la îmbunătățirea navigabilității pe Dunăre pe tot parcursul anului.

Popa a precizat că valoarea estimată a proiectului este cuprinsă între 1,2 și 1,3 miliarde de lei. Potrivit ministrului, premierul a anunțat disponibilitatea unei prime alocări de 200 de milioane de euro pentru începerea investiției, însă trebuie identificată sursa de finanțare pentru întreaga lucrare.

„Bala 2 are o importanţă deosebită, în primul rând pentru asigurarea debitelor de apă necesare răcirii reactoarelor de la Cernavodă. În plus, acest proiect de reconfigurare a debitelor în zona Bala va permite o mai bună navigabilitate pe Dunăre pe toată perioada anului.

Este un proiect despre care am discutat şi cu domnul prim-ministru. Am văzut că a fost şi domnul prim-ministru în vizită în zonă. A spus că va aloca pentru început 200 de milioane de euro pentru demararea acestui proiect. Valoarea proiectului este de 1,2-1,3 miliarde, dar vom vedea de unde vom găsi sursa de bani necesară”, a declarat ministrul Transporturilor.

Un alt proiect menționat de oficial este FAST Danube, care ar trebui să intre într-o etapă accelerată de implementare. Investiția urmărește creșterea perioadei anuale în care Dunărea poate fi folosită pentru transportul de mărfuri.

Ministrul a subliniat că transportul fluvial are costuri mai mici decât transportul feroviar și că dezvoltarea acestui sector ar permite transferarea unei părți din transportul de marfă pe apă.

„Prin el va creşte perioada anuală de navigaţie şi mută o parte din transportul de marfă pe apă, care este mai ieftin chiar şi decât cel pe calea ferată”, a afirmat Ştefan-Ovidiu Popa.