Se schimbă regulile de impozitare în UE. Ce măsuri ar putea fi aplicate și în România

Comisia Europeană propune modificări importante ale legislației fiscale, care vizează simplificarea regulilor pentru companii, extinderea unor scutiri de impozit și introducerea unor noi prevederi privind deductibilitatea cheltuielilor. Printre măsurile analizate se numără eliminarea unor condiții pentru scutirea de impozit reținut la sursă, facilități pentru cercetare-dezvoltare și un plafon deductibil de 3 milioane de euro pentru costurile excedentare ale îndatorării.

Comisia Europeană propune extinderea scutirilor de impozit pentru companii

În timp ce Comisia Europeană urmărește reducerea birocrației, creșterea transparenței și îmbunătățirea competitivității companiilor, autoritățile române au în vedere aplicarea riguroasă a regulilor privind prețurile de transfer și a standardelor OCDE și UE pentru combaterea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

Propunerile prezentate în vara acestui an, prin Tax Omnibus și revizuirea Directivei privind cooperarea administrativă, urmăresc simplificarea legislației fiscale și eliminarea unor obligații de raportare, în contextul implementării Pilonului 2 al OCDE privind impozitul minim global.

Una dintre schimbările importante vizează scutirea de impozit reținut la sursă pentru anumite plăți efectuate între companiile din Uniunea Europeană.

„Printre cele mai importante modificări propuse pe termen lung se numără scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile intra-UE de dobânzi, redevențe și dividende, indiferent de nivelul participației, în prezent, în România fiind condiționate de o participație și perioade de deținere minime”, a declarat Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România.

Noi facilități fiscale pentru cercetare-dezvoltare

Propunerile Comisiei Europene includ și introducerea unui standard minim privind facilitățile fiscale acordate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.

Potrivit prevederilor analizate, cheltuielile eligibile ar putea fi deduse imediat, în anul în care sunt efectuate, sau în oricare dintre următorii patru ani.

Măsurile sunt însoțite de condiții menite să prevină utilizarea abuzivă a facilităților fiscale.

„Sunt introduse și măsuri anti-abuz cum ar fi condiții pentru păstrarea activelor, precum și ajustări la calculul costurilor excedentare ale îndatorării ca să nu fie afectat de aceste deduceri. Statele membre pot să mențină sau să adopte alte facilități în cazul în care stabilesc că astfel de măsuri tratează cheltuielile eligibile într-un mod mai favorabil”, a explicat Lixandru.

În România, facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare au fost extinse treptat, prin majorarea deducerilor suplimentare, introducerea scutirii de impozit pe venit pentru angajați și acordarea unui credit fiscal de 10%.

Datele prezentate de Crowe România arată că, în 2025, au fost înregistrate cereri de certificare a activităților de cercetare-dezvoltare din partea a 56 de contribuabili, față de 29 în 2023. Certificarea, introdusă în 2023, este obligatorie pentru marii contribuabili și opțională pentru celelalte categorii.

Plafon deductibil de 3 milioane de euro, propus la nivel european

O altă modificare analizată de Comisia Europeană privește costurile excedentare ale îndatorării. Propunerile includ excluderea anumitor împrumuturi acordate de terți, în funcție de scopul finanțării, și stabilirea unui plafon fix deductibil de 3 milioane de euro.

În România, regulile privind deductibilitatea acestor costuri au fost modificate în ultimii ani, inclusiv prin introducerea unor plafoane distincte pentru tranzacțiile cu persoane afiliate.

„În România, plafonul fix deductibil a fost majorat de la 200.000 euro la 1 milion euro începând cu 2019, iar din 2024 sunt aplicabile două plafoane: 500.000 euro pentru costuri excedentare ale îndatorării cu persoane afiliate, care nu finanțează achiziția sau producția de imobilizări corporale în curs, respectiv active puse în funcțiune, conform legislației, și 1 milion euro pentru costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții efectuate atât cu persoanele afiliate , cât și cu persoanele neafiliate”, susține Ioana Lixandru.

Diferența rămasă din costurile excedentare ale îndatorării poate fi dedusă la calculul impozitului pe profit în limita plafonului variabil de 30% din EBITDA ajustat.

Când ar putea intra în vigoare noile reguli fiscale

Modificările propuse la nivel european nu sunt încă aplicabile. Pentru a produce efecte, directivele trebuie să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și transpuse ulterior în legislația națională.

Potrivit reprezentantei Crowe România, forma finală a acestora va depinde inclusiv de constrângerile bugetare ale statelor membre și de preocupările privind evitarea obligațiilor fiscale.

În același timp, specialistul consideră că măsurile de combatere a erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor ar trebui să fie concepute astfel încât să vizeze majoritatea contribuabililor, nu doar situațiile excepționale.

În cazul României, autoritățile dispun deja de un volum important de informații despre contribuabili, obținute prin măsurile de digitalizare implementate în ultimii ani.