România își consolidează sistemul de protecție a patrimoniului cultural. Acord între DSU și Ministerul Culturii

România își consolidează sistemul de protecție a patrimoniului cultural. Acord între DSU și Ministerul Culturii

SURSA FOTO: Facebook/Departamentul pentru Situații de Urgență/ Protocol de colaborare între Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Culturii

Publicat de Corina Chiriac la 10 aprilie 2026, 14:13

România își consolidează sistemul de protecție a patrimoniului cultural în situații de urgență printr-un nou protocol de colaborare între Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă și Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului. Acordul stabilește un cadru operațional comun pentru intervenții rapide și coordonate în cazul dezastrelor, vizând protejarea monumentelor istorice, a colecțiilor muzeale și a bunurilor culturale afectate de incendii, cutremure sau inundații.

România își consolidează sistemul de protecție a patrimoniului cultural.

România face un pas strategic în direcția protejării patrimoniului cultural în fața riscurilor majore, printr-un nou parteneriat instituțional care consolidează capacitatea de intervenție în situații de urgență.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, structură a Ministerul Afacerilor Interne, a încheiat un protocol de colaborare cu Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, stabilind un cadru operațional clar pentru protejarea bunurilor de patrimoniu în contextul dezastrelor.

Protejarea patrimoniului cultural devine prioritate națională

În contextul creșterii frecvenței fenomenelor extreme – incendii, cutremure sau inundații – patrimoniul cultural al României devine tot mai vulnerabil. Noul protocol introduce o abordare integrată, în care conservarea monumentelor istorice, a colecțiilor muzeale și a altor bunuri de valoare este inclusă direct în mecanismele de gestionare a situațiilor de urgență.

Această colaborare instituțională reflectă o schimbare de paradigmă: intervențiile nu mai vizează doar salvarea de vieți și infrastructură, ci și protejarea identității culturale.

Documentul semnat prevede dezvoltarea unor instrumente comune de lucru, care vor permite coordonarea eficientă între echipele operative și specialiștii în patrimoniu. Astfel, intervențiile vor fi adaptate specificului fiecărui obiectiv cultural – fie că este vorba despre clădiri istorice, situri arheologice sau bunuri mobile.

Un element esențial îl constituie schimbul de expertiză între instituții, care va contribui la standardizarea procedurilor și la creșterea vitezei de reacție în situații critice.

Protocol de colaborare între Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Culturii
SURSA FOTO: Facebook/Departamentul pentru Situații de Urgență/ Protocol de colaborare între Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Culturii

Instruire specializată și exerciții comune

Pentru a asigura aplicarea eficientă a noilor măsuri, protocolul pune accent pe formarea profesională continuă. Vor fi organizate programe de instruire dedicate, adaptate atât personalului de intervenție, cât și specialiștilor din domeniul patrimoniului.

Acestea vor include:

  • sesiuni de training privind intervenția în obiective culturale sensibile
  • simulări și exerciții comune în scenarii de risc real
  • participarea la inițiative și proiecte internaționale

Scopul este crearea unui limbaj comun de acțiune și o mai bună coordonare între structurile implicate.

Prin acest acord, România își aliniază practicile la standardele europene în domeniul protecției patrimoniului în situații de urgență. Cooperarea dintre Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă și Institutul Naţional al Patrimoniului creează premisele unui răspuns rapid, profesionist și adaptat complexității patrimoniului cultural.

În plus, inițiativa contribuie la consolidarea încrederii publice în capacitatea instituțiilor de a proteja valorile naționale în momente de criză.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.