România intră într-o zonă de risc economic. Ionuț Dumitru: Era bine să avem spațiu fiscal. Acum, când ar fi nevoie, nu mai avem

România se confruntă cu o deteriorare a perspectivelor economice, în contextul tensiunilor internaționale și al dezechilibrelor interne, a declarat Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului, într-o intervenție recentă. Oficialul a explicat că revizuirea prognozelor economice este determinată de evoluțiile geopolitice, dar și de probleme structurale existente. Declarațiile au fost făcute în aprilie 2026, într-un moment marcat de incertitudine economică globală.

Ionuț Dumitru explică de ce ajustarea fiscală era inevitabilă în actualul context economic

Ionuț Dumitru atrage atenția că deteriorarea prognozelor economice nu este o surpriză, ci rezultatul direct al unor schimbări majore la nivel global și al vulnerabilităților interne deja existente.

Acesta a explicat că impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice este unul semnificativ, afectând implicit și economiile naționale.

„Nu e vorba de a avea sau nu încredere, ci de a fi conectați la noile realități în care trăim. Dacă ne uităm la ce s-a schimbat în ultimele săptămâni, avem acest război în Iran, care are implicații majore asupra prețului combustibilului și energiei în general. În contextul acesta, nicio țară nu poate rămâne neafectată. Știm că atunci când au existat șocuri majore la nivelul prețului petrolului, economia mondială a avut mult de suferit”, a explicat Dumitru.

În același timp, economistul a subliniat pentru Digi24 că situația bugetară a României impunea măsuri corective ferme. Nivelul ridicat al deficitului bugetar a generat presiuni din partea investitorilor și instituțiilor internaționale.

„Situația bugetară nu putea fi menținută. Când ai un deficit de 9-10% din PIB, nu poți continua în aceeași formulă. Ai o nevoie de finanțare foarte mare și toată lumea: investitori, agenții de rating, Comisia Europeană, se uită la tine și așteaptă măsuri de corecție. Ajustarea fiscală era obligatorie”, a spus acesta.

Totodată, Ionuț Dumitru a explicat că efectele acestor măsuri sunt previzibile și nu trebuie interpretate ca surprize economice.

„Ajustarea fiscală duce inevitabil la o creștere economică mai mică și la presiuni inflaționiste, mai ales în condițiile în care au fost majorate taxe precum TVA sau accizele. Nu trebuie să ne mire aceste efecte”.

În evaluarea sa, o parte importantă a corecției fiscale a fost deja realizată, însă procesul este departe de a fi finalizat.

„Am pornit de la un deficit de 9-10% din PIB și trebuie să ajungem la 3% în 2030-2031. Asta înseamnă o ajustare de 6-7% din PIB. Cu măsurile deja luate, am ajuns la aproximativ 6-6,2% anul acesta, deci cam jumătate din drum a fost parcurs”, a explicat acesta.

Ionuț Dumitru avertizează că lipsa spațiului fiscal crește vulnerabilitatea României

În analiza sa, Ionuț Dumitru evidențiază o problemă structurală majoră: absența spațiului fiscal într-un moment în care economia ar avea nevoie de măsuri de sprijin.

Acesta a subliniat că România nu mai dispune de resursele necesare pentru intervenții în cazul unor șocuri economice suplimentare.

„În astfel de situații era bine să avem spațiu fiscal, adică să nu fim dezarmați, așa cum suntem acum. Nu putem face intervenții de amploare pentru a susține consumatorii, pentru că avem deficite foarte mari”, a explicat Dumitru.

Originea acestei vulnerabilități este plasată în politicile fiscale din anii anteriori, când condițiile economice erau favorabile.

„Spațiul fiscal l-am consumat atunci când nu trebuia, în vremurile bune, când economia creștea, iar acum, când ar fi nevoie de un stimul fiscal, nu mai avem resursele”.

Pe lângă presiunile externe, economistul atrage atenția și asupra riscurilor interne, în special cele legate de instabilitatea politică. Într-un context global caracterizat de volatilitate și neîncredere, orice dezechilibru intern poate amplifica riscurile economice.

„Într-un moment atât de tensionat în piețele financiare, cu volatilitate foarte mare și cu o neîncredere a investitorilor la nivel global, ultimul lucru de care ai nevoie este instabilitatea politică”, a explicat Dumitru.

Dependenta de finanțarea externă rămâne un punct sensibil pentru economia României, în condițiile unui deficit încă ridicat.

„Chiar dacă deficitul a scăzut, 6% din PIB este încă un nivel ridicat. Ai nevoie de încrederea piețelor să te finanțeze și, mai mult decât atât, să te finanțeze la costuri rezonabile”.

În acest context, menținerea stabilității devine o condiție esențială pentru evitarea unor costuri mai mari de finanțare și pentru păstrarea credibilității în fața investitorilor.

„Despre ce încredere poți să vorbești când nu ai stabilitate în politicile economice și există riscul ca măsurile să fie reversate sau să nu-ți respecți angajamentele?”.

În evaluarea finală a situației, oficialul subliniază existența unor riscuri multiple care pot afecta evoluția economică în perioada următoare.

„Sunt multe riscuri pe care le avem la orizont. O situație politică dificilă ar complica foarte mult lucrurile. (…) Ceea ce avem nevoie este să continuăm reducerea deficitului bugetar, pentru că numai așa menținem încrederea piețelor și putem obține finanțare la costuri rezonabile”, a concluzionat Ionuț Dumitru.

Ionuț Dumitru este economist șef la Raiffeisen Bank și lider al departamentului de cercetare economică, este profesor la Academia de Studii Economice din București (Facultatea de Finanțe) și a deținut anterior funcția de președinte al Consiliului Fiscal al României.

Consilierul onorific al premierului a absolvit Facultatea de Finanțe din cadrul ASE, are un doctorat în finanțe și formări complementare la universități din Marea Britanie, Olanda și SUA (MIT, Columbia, NYU). Autor a peste 30 de lucrări științifice și 8 cărți pe teme macroeconomice, Ionuț Dumitru este implicat în proiecte majore finanțare prin PHARE, CEEX sau PNI-IDEAS. De asemenea, el deține funcția de vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, afiliată EFFAS.