România înregistrează o scădere a producției de țiței în 2025. Importurile au crescut cu 11,8%

În primele 11 luni ale anului 2025, România a înregistrat o scădere cu 7,5% a producției interne de țiței, ajungând la aproximativ 2,271 milioane tone echivalent petrol (tep), în timp ce importurile au crescut cu 11,8%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Producția de țiței din România a scăzut în primele 11 luni ale anului 2025

În primele 11 luni ale anului 2025, România a înregistrat o producție internă de țiței de aproximativ 2,271 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe de altă parte, importurile de țiței au continuat să crească, atingând 8,283 milioane tep, cu aproape 878.000 tep mai mult decât în primele 11 luni din 2024, marcând o creștere de 11,8%. Această tendință indică o dependență tot mai mare a României de sursele externe pentru acoperirea cererii interne de petrol.

Potrivit ultimei prognoze a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței va continua să scadă în următorii ani, din cauza declinului natural al zăcămintelor și a limitării capacităților existente de extracție. Pentru anul 2025, CNSP estima o producție de 2,74 milioane tep (-2,8% comparativ cu 2024), urmată de 2,68 milioane tep în 2026 (-2,2%) și 2,63 milioane tep în 2027 (-1,9%).

În același timp, importurile de țiței sunt prognozate să crească în continuare, ajungând la 7 milioane tep în 2025 (+10,4%), 7,52 milioane tep în 2026 (+7,4%) și 8,1 milioane tep în 2027 (+7,8%), consolidând rolul acestora în echilibrul energetic național.

Producția internă a UE a scăzut în 2025

În 2025, industria petrolieră a Uniunii Europene se confruntă cu o scădere continuă a producției interne și cu modificări semnificative în structura importurilor, ca urmare a tranziției energetice și a sancțiunilor impuse Rusiei.

Producția internă de petrol a UE a scăzut constant în ultimul deceniu, reducându-se cu aproape 36%, iar în 2023 petrolul și produsele petroliere reprezentau doar 3,4% din producția primară totală de energie a blocului comunitar. Această situație a menținut UE extrem de dependentă de importuri, cu o rată de dependență de 97,6% pentru țiței. Pentru a asigura securitatea aprovizionării, Uniunea deținea, în mai 2025, stocuri strategice de 108,6 milioane tone de petrol, dintre care 43,5 milioane tone erau crude.

Importurile de petrol au înregistrat o scădere de 6,6% în primele nouă luni ale anului 2025, comparativ cu media din 2024. Principalii furnizori s-au modificat semnificativ, orientându-se către surse non-rusești: Norvegia (14,6%), Statele Unite (14,5%) și Kazahstan (12,2%). Consecința sancțiunilor asupra petrolului rusesc s-a făcut simțită puternic: ponderea Rusiei în importurile UE a scăzut la aproximativ 3% în 2025, față de 27% în 2022.