România, îngropată în datorii. Iancu Guda: Povara fiscală creşte semnificativ riscul majorării vârstei de pensionare

Economistul Iancu Guda a avertizat marți că după anul 2030 crește semnificativ riscul majorării vârstei de pensionare, pe fondul nivelului ridicat al datoriei publice acumulate de România. Potrivit acestuia, problema nu este neapărat faptul că datoria a depășit pragul de 60% din PIB, ci capacitatea statului de a o rambursa în anii următori.

Datoria publică a României a ajuns la 1.121 de miliarde de lei, echivalentul a peste 60% din PIB. În termeni individuali, statul a îndatorat fiecare român cu 59.000 de lei, adică aproximativ 12.000 de euro. În plus, în doar trei luni, datoria a crescut cu 25 de miliarde de lei.

Datoria publică a crescut cu 800 de miliarde de lei în ultimii cinci ani

Conform datelor prezentate, în ultimii cinci ani datoria publică a crescut cu 800 de miliarde de lei, o sumă de două ori mai mare decât acumularea din cei 30 de ani precedenți. Economistul a făcut referire la anul 1989, când populația a suportat costuri majore pentru achitarea datoriei publice contractate în anii ’80.

Evoluția recentă arată o creștere constantă:

• În septembrie, datoria era de 1.096 miliarde lei, reprezentând 58,9% din PIB;
• În octombrie, a crescut cu 20 de miliarde, la 1.116 miliarde lei, atingând 60% din PIB;
• În noiembrie, a urcat la 1.121 miliarde lei, adică 60,2% din PIB.

Această dinamică indică o creștere exponențială a datoriei, comparată cu un bulgăre de zăpadă care se rostogolește și devine tot mai mare.

„Datoria publică a României a crescut în doar ultimii 5 ani cu 800 de miliarde de lei, este de 2 ori mai mult decât în cei 30 de ani precedenţi.

În 1989, poporul român, prin foamete, a plătit datoria publică pe care vechiul regim a decis s-o achite în anii ’80. Datoria creşte exponenţial, e ca un bulgăre de zăpadă”, a explicat economistul la Antena 3.

Împrumuturile au fost utilizate în principal pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții

Potrivit lui Iancu Guda, împrumuturile au fost utilizate în principal pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții. Aproximativ jumătate din sumele contractate au fost direcționate către salarii, pensii, bunuri și servicii. În opinia economistului, aceste cheltuieli sunt nesustenabile și transferă povara asupra generațiilor viitoare.

El a subliniat la Antena 3 că povara datoriei crește pe fondul unei populații în scădere și al unui număr redus de persoane active. Din aproximativ 10 milioane de adulți, doar 6,5 milioane muncesc. Dintre aceștia, 4 milioane lucrează în mediul privat, 1,2 milioane sunt bugetari, iar aproximativ 1 milion sunt antreprenori.

„Pe ce s-au dus banii? Ne-am împrumutat ca să ieşim la restaurant. Jumătate din bani, pe salarii, pensii, bunuri şi servicii. Am rămas cu o datorie şi ne uităm la generaţiile viitoare şi le spunem: Plătiţi.  După 2030, creşte semnificativ riscul majorării vârstei de pensionare.

Nu gradul de îndatorare de 60% din PIB e o problemă, ci capacitatea de rambursare. Pentru că avem o populaţie din ce în ce mai mică, avem foarte puţini români care muncesc, doar 4 milioane la privat şi 1,2 milioane de bugetari, precum şi 1 milion de antreprenori. Din 10 milioane populaţie adultă, doar 6,5 milioane de oameni muncesc.

Povara creşte. Cauzele sunt: ne-am împrumutat ca să dăm pensii şi salarii nesustenabile”, a mai spus Iancu Guda.

În aceste condiții, capacitatea de rambursare a datoriei devine o problemă majoră, mai ales în contextul în care populația activă este limitată.

„Nu gradul de îndatorare de 60% din PIB e o problemă, ci capacitatea de rambursare”, a explicat Guda.

Există riscul ca pensiile și salariile să rămână înghețate mai mulți ani

În lipsa unor măsuri ferme, există riscul ca pensiile și salariile să rămână înghețate mai mulți ani. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul trebuie să adopte măsuri pentru reducerea datoriei cu 5%, ceea ce înseamnă înghețarea pensiilor, salariilor și ajutoarelor sociale, măsuri care deja sunt aplicate.

Planul fiscal adoptat de Guvern, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, prevede o ajustare treptată a datoriei publice pe o perioadă de șapte ani.

În acest context, avertismentul economistului vizează perioada de după 2030, când presiunea asupra bugetului ar putea determina autoritățile să ia decizii dificile, inclusiv majorarea vârstei de pensionare, dacă ritmul de creștere al datoriei și structura actuală a cheltuielilor vor fi menținute.