Riscul de recesiune tehnică crește pe fondul scăderii accentuate a consumului. Adrian Codirlașu: Totuși, pe ansamblul anului va fi un plus mic
Scăderea consumului s-a accentuat în luna noiembrie, ceea ce amplifică riscul ca economia României să înregistreze o reducere a produsului intern brut și în trimestrul IV din 2025 față de trimestrul anterior, situație care ar putea conduce la o recesiune tehnică. Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, a explicat că evoluțiile recente ale consumului reprezintă un semnal de avertizare pentru finalul anului, în condițiile în care dinamica cererii interne s-a deteriorat vizibil.
Acesta a arătat că, în trimestrul III din 2025, economia a consemnat o creștere de 1,7% față de aceeași perioadă din 2024, evoluție care oferă un anumit grad de siguranță că, la nivelul întregului an, produsul intern brut va rămâne pe plus.
Totuși, el a subliniat că acest avans va fi mai redus decât cel din 2024, când creșterea economică a fost de 0,9%, estimările pentru 2025 indicând un ritm de aproximativ 0,5% sau chiar ușor sub acest nivel.
În același timp, Adrian Codirlașu a atras atenția asupra faptului că trimestrul III din 2025 a consemnat o scădere de 0,2% față de trimestrul II, iar datele disponibile sugerează că și trimestrul IV ar putea înregistra un rezultat negativ comparativ cu trimestrul anterior.
În aceste condiții, există riscul ca ultimele două trimestre ale anului să marcheze o recesiune tehnică, chiar dacă, pe ansamblul anului, economia ar urma să rămână ușor pe creștere.
„Avem o creştere trimestrul III 2025 faţă de trimestrul III 2024 de 1,7%. Aş spune că această creştere în acest trimestru cumva ne garantează faptul că pe tot anul vom închide cu un uşor plus. Mai mic decât cel înregistrat în 2024.
În 2024 am avut 0,9% creştere de PIB. În 2025 probabil o să avem spre 0,5% sau poate uşor sub, dar va fi plus. Aceasta este vestea bună.
Vestea mai puţin bună: este posibil să avem recesiune tehnică în anul 2025 pentru că avem în trimestrul III versus trimestrul II o scădere de 0,2%. Iar uitându-mă la cum a evoluat consumul în trimestrul IV anul trecut s-ar putea ca şi trimestru IV faţă de trimestru III să fie tot un minus pe partea de PIB.
Sunt riscuri ca să înregistrăm în ultimele două trimestre ale anului trecut recesiune tehnică. Dar pe ansamblu anului va fi un plus mic”, a explicat Adrian Codirlașu pentru Agerpres.
În 2024, s-a aruncat cu bani în economie: Acele politici nu erau sustenabile pentru creşterea consumului!
Analizând evoluția consumului, președintele Asociației CFA România a evidențiat faptul că declinul s-a accentuat în noiembrie, când s-a înregistrat o scădere de 4,8% față de aceeași lună din 2024, un ritm mai sever decât cel observat în octombrie.
Consumul a fost afectat direct de majorările de fiscalitate, la care s-a adăugat și efectul de bază, având în vedere că în 2024 au fost injectate sume importante în economie prin politici care nu erau sustenabile pe termen lung, explică Adrian Codirlașu.
El a precizat că majorările de taxe au fost factorul declanșator al scăderii consumului începând din luna august.
„Dacă mă uit la consum, s-a accentuat scăderea consumului. Avem 4,8% scădere în noiembrie 2025 versus noiembrie 2024. Scăderea e mai mare decât cea înregistrată în octombrie, tot pe date anuale. Se vede, consumul a fost lovit de majorarea de fiscalitate.
Pe de o parte avem şi efectul de bază în 2025, pentru că în 2024 efectiv s-a aruncat cu bani în economie. Acele politici nu erau sustenabile pentru creşterea consumului.
Cumva şi de aici a venit această scădere, dar ce a declanşat, începând din august această scădere a consumului, majorările de taxe”, a precizat președintele CFA România în analiza sa.
Codirlașu: 2026 ar putea fi recordul nostru de atragere de fonduri europene
Totodată, Adrian Codirlașu a arătat că este posibil ca și în luna decembrie consumul să rămână pe un trend descendent. În perspectivă, acesta consideră că și anul 2026 va fi unul dificil pentru consum, pe fondul pierderii puterii de cumpărare, însă o oportunitate importantă pentru economia României o reprezintă atragerea fondurilor europene.
El a estimat că România ar putea avea acces la 20–25 de miliarde de euro, chiar dacă este puțin probabil ca întreaga sumă să fie absorbită, un obiectiv realist fiind depășirea pragului de 15 miliarde de euro, peste nivelurile istorice de 11–12 miliarde de euro atrase anterior.
„Ar putea fi recordul nostru de atragere de fonduri europene. Dacă facem suma am avea acces undeva la 20-25 de miliarde de euro pe care să le luăm.
Nu cred că avem capacitatea să le luăm pe toate, dar măcar să depăşim 15 miliarde de euro. Istoric noi am luat undeva la 11-12 miliarde de euro. Asta a fost maximumul în 2023”, a adăugat Adrian Codirlașu.
Datele Institutului Național de Statistică confirmă acest context mixt. INS a revizuit în creștere evoluția economiei în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, la 0,9% pe seria brută și 1,5% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Totodată, PIB-ul ajustat sezonier estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 486,793 miliarde de lei, fiind mai mic cu 0,2% față de trimestrul precedent, dar mai mare cu 1,5% față de trimestrul III din 2024.
