România a produs 3 milioane de tone de petrol în 2024, dar prețul carburanților a rămas mare din cauza pieței și taxelor
România are o situație ciudată: deși este al treilea cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, prețul benzinei și al motorinei este destul de mare. În 2024, țara noastră a produs aproximativ 3 milioane de tone de petrol, ceea ce nu e puțin.
Totuși, asta nu înseamnă că șoferii plătesc mai puțin. Motivul nu e cât petrol scoatem, ci felul în care funcționează piața și taxele pe care le plătim. Benzina și motorina nu sunt doar petrol brut — ele trebuie rafinate, transportate și distribuite, ceea ce costă bani, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Prețul la pompă nu se calculează doar după cât costă petrolul în România. Se iau în considerare prețurile internaționale și regionale ale produselor petroliere gata făcute. Chiar dacă avem petrol aici, el poate fi vândut oriunde e mai bine ca preț. La fel, putem importa benzină sau motorină, iar prețul vine din piața europeană sau regională. Așa se face că, deși producem petrol, tot ajungem să plătim aproape aceleași prețuri ca și alte țări din zonă.
„România dispune de rafinării importante și de o capacitate semnificativă de procesare, însă nu este complet independentă. O parte din consum este acoperită din importuri, fie de țiței, fie de produse petroliere finite. În plus, rafinăriile nu pot procesa orice tip de țiței fără costuri suplimentare sau pierderi de randament, iar ”mixul” dintre țițeiul local și cel importat influențează direct costul final pe litru. Toate aceste detalii tehnice se adună și se regăsesc, într-un fel sau altul, în prețul de la pompă.
Prețul mare la pompă este dat de taxe. Accizele și TVA-ul, în România, reprezintă peste jumătate din prețul final al benzinei. Acciza este o sumă fixă pe litru, iar TVA-ul se aplică peste valoare, inclusiv peste acciză, ceea ce amplifica efectul fiscal. Majorarea accizei la 1 ianuarie 2026 și a cotei standard de TVA la 21% a accentuat această pondere, împingând România mai sus în clasamentele de preț, chiar dacă nu se apropie de nivelurile din țările nordice sau vest-europene, unde taxa este și mai ridicată.
De aici apare și senzația că România este „scumpă” în comparație cu vecinii săi. Diferențele de taxă, cursul valutar, costurile logistice și structura pieței locale pot muta o zonă cu câteva poziții în clasament de la o lună la alta. Astfel, locul 14 nu este un verdict definitiv, ci o fotografie de moment. În realitate, România nu are cele mai mari prețuri din Europa, dar nici avantajul pe care mulți l-ar aștepta la o țară producătoare de țiței”, a precizat Chisăliță.
Prețul benzinei și motorinei din România a crescut cu 21% între 2020 și 2026, deși petrolul s-a ieftinit cu 52%
Dumitru Chisăliță spune că legătura dintre cât petrol producem și cât plătim la pompă nu mai e directă. De ce? Pentru că:
- producția internă nu ajunge pentru tot ce consumăm;
- piața decide prețurile;
- rafinarile, transportul și distribuția costă bani;
- taxele și accizele sunt foarte mari.
Din aceste motive, prețul benzinei și motorinei din România se aliniază aproape de media europeană. Asta arată că doar pentru că avem petrol nu înseamnă că și prețul la pompă e mic. De exemplu, între timp, prețul petrolului a scăzut cu 52%, dar prețul benzinei și motorinei a crescut cu 21%. Motivul: acciza și alte taxe au crescut atât de mult (77% și, respectiv, 2%) încât ieftinirea petrolului nu s-a simțit deloc.
Între anii 2020 și 2026, prețul combustibililor a devenit mult mai puțin legat de petrol și mult mai legat de taxe.
