Fuego anunță moartea compozitorului Jolt Kerestely, autorul celebrei piese „Copacul”: Maestrul a plecat dintre noi!
Compozitorul transilvănean Jolt Kerestely s-a stins din viață la vârsta de 91 de ani, vestea fiind anunțată cu profundă tristețe de artistul Paul Surugiu, cunoscut publicului drept Fuego. Dispariția maestrului lasă în urmă o carieră impresionantă, cu peste 700 de melodii compuse și mai bine de cinci decenii de activitate neîntreruptă în muzica românească.
Jolt Kerestely a fost considerat unul dintre cei mai prolifici și apreciați compozitori din România. De-a lungul timpului, creațiile sale au traversat generații, iar multe dintre ele au devenit repere ale muzicii ușoare românești. În ultimii ani, starea sa de sănătate s-a deteriorat, iar medicii au fost nevoiți să îi amputeze un picior, o încercare grea care a marcat finalul unei vieți presărate cu momente de glorie, dar și cu episoade dificile.
Anunțul morții a fost făcut printr-un mesaj publicat pe Facebook de către Paul Surugiu. Artistul a transmis că maestrul i-a fost asemenea unui părinte muzical, oferindu-i liniște, sfaturi și încredere. El a subliniat că împreună au realizat peste 20 de cântece și mai multe albume și că s-a simțit onorat să îl poată omagia anul trecut, de ziua lui, într-o emisiune difuzată la TVR 2.
Fuego a povestit că primul său pas în București, la vârsta de 15 ani, a fost făcut alături de mama sa, direct către Jolt Kerestely, care l-a îndrumat mai departe către mentorul său, maestrul George Grigoriu. Ulterior, peste ani, cei doi s-au reîntâlnit și au legat o prietenie frumoasă și trainică.
Artistul a evocat și piesa „Copacul”, considerată cântecul reprezentativ al compozitorului, arătând că aceasta a devenit una dintre piesele de referință ale românilor, capabilă să emoționeze și să uimească peste timp.
În mesajul său, Fuego a transmis că Jolt Kerestely a fost un om bun, blând și cald și că va rămâne mereu în sufletele celor care l-au cunoscut și i-au ascultat creațiile. De asemenea, el a anunțat că va reveni cu detalii privind locul unde trupul neînsuflețit va fi depus pentru cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu, precum și informații despre înmormântare.
„Maestrul Jolt Kerestely a plecat dintre noi! Mi-a fost ca un părinte muzical, cu liniște, sfaturi și fericire! Avem împreună peste 20 de cântece, mai multe albume și sunt onorat ca anul trecut de ziua lui, l-am putut omagia la TVR 2! Pentru mine înseamnă START. La el am pășit prima oară în București, cu mama, când aveam 15 ani și el m-a trimis la mentorul meu, maestrul George Grigoriu.
Peste ani, ne-am reîntâlnit și am început o frumoasă prietenie! <<Copacul>>, cântecul său reprezentativ, este cu siguranță una dintre piesele de referință ale românilor, care a străbătut timpul și a uimit și emoționat! A fost bun, blând și cald și va rămâne mereu în sufletele noastre!
Voi reveni cu detalii legate de locul în care va fi depus, pentru toți cei care vor să îi aducă un ultim omagiu, precum și cu informații despre înmormântare! Dumnezeu să-i odihnească sufletul și să îl așeze în rândul celor mari!”, a scris Fuego pe pagina sa de Facebook.
Originar din Harghita, Kerestely a avut o copilărie marcată de comunism
Originar din Șiclod, județul Harghita, Jolt Kerestely a provenit dintr-o familie de preoți reformați. Acest context i-a îngreunat începutul profesional în perioada comunistă, când statutul familiei sale l-a transformat într-un „dușman de clasă”.
Într-un interviu acordat Blikk, compozitorul a povestit că tatăl său a fost pastor reformat și că a primit o educație pe care o considera rară în prezent.
El explica faptul că, odată cu instaurarea comunismului, familia sa a fost dezavantajată din cauza poziției tatălui, iar părintele său l-a sfătuit să învețe o profesie sigură, nefiind convins că îl va putea susține financiar pe termen lung.
Jolt Kerestely își amintea că locuiau într-un cartier mărginaș și că, de fiecare dată când o mașină oprea noaptea în zonă, trăiau cu teama că tatăl său ar putea fi ridicat de autorități.
„Tatăl meu a fost pastor reformat, am primit o educație de la părinții mei considerată o raritate astăzi. Totuși, când a venit comunismul, am devenit dușmani de clasă, pentru că nu prea îi plăceau preoții pe atunci.
Am fost considerabil dezavantajat din această cauză, tatăl meu mi-a spus chiar să studiez o profesie, pentru că nu era sigur că mă vor putea întreține mult timp. Locuiam într-un cartier de mahalale din Székelykövesd, iar când trecea o mașină, ne temeam că tatăl meu va fi luat”, a spus marele compozitor în interviul respectiv.
Pasiunea pentru muzică s-a manifestat însă încă din copilărie, când studia orga și pianul. A urmat serviciul militar, perioadă în care a cântat în orchestra militară, iar apoi s-a mutat la Cluj pentru a studia la conservator.
Momentul de apogeu al carierei sale a venit în 1975, când a compus piesa „Copacul”, devenită celebră în interpretarea lui Aurelian Andreescu. O altă creație de succes a fost „Tăcutele iubiri”, interpretată de Eva Kiss.
Drumul către celebritate nu a fost unul ușor. A lucrat inclusiv în mină, la Petroșani
Drumul către celebritate nu a fost deloc ușor. În 2023, în cadrul podcastului „ALTCEVA cu Adrian Artene”, Jolt Kerestely a vorbit despre perioadele dificile prin care a trecut înainte de a deveni un nume consacrat. El rememora faptul că, după ce a rămas fără loc de muncă, a fost nevoit să accepte slujbe grele, inclusiv în mină, la Petroșani.
Compozitorul povestea că, ajuns la Hunedoara, unde lucrase anterior, fusese apreciat și declarat fruntaș în producție. Ulterior, a fost trimis la Petroșani, într-o zonă izolată, înconjurată de munți, unde condițiile de trai erau dificile. Își amintea că, în a doua zi de Paște, coborând în mină, l-a cuprins plânsul, copleșit de gândul că prietenii săi erau acasă, în timp ce el muncea în condiții grele.
După aproximativ o lună de muncă zilnică în subteran, comandantul ar fi întrebat cine știe o meserie, iar Kerestely a făcut un pas în față, spunând că știe strungărie, cel puțin la nivel teoretic. A ajuns astfel la o uzină mare din Petroșani, care lucra pentru mineri. El recunoștea că nu avea experiență practică și că a avut norocul de a lucra lângă un muncitor experimentat, pe care l-a rugat să îl învețe tehnica.
Dincolo de aceste încercări, talentul și perseverența l-au condus către o carieră remarcabilă, care a marcat profund muzica românească. Moștenirea lăsată de Jolt Kerestely rămâne vie prin cântecele sale, care continuă să fie ascultate și iubite de public.
„Când am ajuns la Hunedoara, unde am lucrat, oriunde, am fost pus pe perete, fruntaș de producție, eram foarte iubit. M-a luat la Petroșani, la mină.
Era o comună, o fundătură, munți. Nu aveau mașini, era un singur om care avea o mare gospodărie. Venea în fiecare sâmbătă, duminică. Dar, pe vremuri, când se oprea o mașină noaptea, tot timpul tremuram, că vine să îl ia pe tata.
În mină, a doua zi de Paște, sigur că coboram cu liftul, m-a apucat un plâns, am lucrat în condiții foarte grele, după vreo lună de zile, mers zilnic la mină, nu m-am putut împăca cu gândul că prietenii mei sunt liberi acasă, la ceaiuri și eu sunt în mină. După o lună, spune comandantul „cine știe o meserie”.
Eu știu strungărie. Am ieșit din coloană și am ajuns la o mare uzină la Petroșani, care lucra pentru mineri. Eu știam teoretic, să lucrez, dar nu am avut practică. Am avut noroc că nu era strung liber și am fost lângă nea Gheorghe, i-am spus că nu știu să lucrez, învață-mă tehnica”, povestea Jolt Kerestely în podcastul lui Adrian Artene.
