România, din nou pe primul loc în UE la inflație: decalajul față de restul Europei se adâncește

Inflația anuală a crescut în zona euro la 3,2% în luna mai 2026, față de 3,0% în aprilie, arată datele publicate de Eurostat. În urmă cu un an, rata era de 1,9%, ceea ce indică o dinamică ascendentă pe parcursul ultimelor 12 luni. La nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a ajuns la 3,3% în mai 2026, după 3,2% în luna anterioară, comparativ cu 2,2% în aceeași perioadă a anului trecut.

Inflația lovește Europa inegal: România urcă mult peste media UE

Eurostat este instituția care publică aceste date, utilizate pentru evaluarea evoluțiilor economice în statele membre. Diferențele dintre zona euro și ansamblul Uniunii Europene rămân relativ reduse, însă tendința generală indică o ușoară accelerare a prețurilor.

În mai 2026, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost consemnate în Suedia, cu 1,1%, precum și în Danemarca și Cehia, ambele cu 1,8%. Aceste valori se situează semnificativ sub media europeană, reflectând evoluții diferite ale prețurilor la nivel național.

La polul opus, România a înregistrat cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, de 9,7%. Bulgaria a raportat 6,3%, iar Lituania 5,1%. În același timp, Grecia și Croația au consemnat fiecare câte 4,9%, indicând presiuni inflaționiste mai ridicate în anumite economii din sud-estul și estul Europei, potrivit raportului ec.europa.eu/eurostat.

Alimentele, alcoolul și tutunul au contribuit cu +0,36 puncte procentuale

Comparativ cu aprilie 2026, inflația anuală a scăzut în 11 state membre, în timp ce în 16 state a înregistrat creșteri. România se numără printre țările unde nivelul prețurilor a continuat să urce, menținându-se pe primul loc în clasamentul european. La nivel agregat, datele confirmă o evoluție neuniformă în interiorul Uniunii Europene, cu diferențe semnificative între statele din nordul și vestul Europei și cele din estul continentului.

În mai 2026, principalele componente care au influențat rata anuală a inflației în zona euro au fost serviciile, cu un aport de +1,61 puncte procentuale, urmate de energie cu +0,98 puncte procentuale. Alimentele, alcoolul și tutunul au contribuit cu +0,36 puncte procentuale, iar bunurile industriale neenergetice cu +0,23 puncte procentuale.

Structura indică o presiune venită în special din zona serviciilor și a costurilor energetice, în timp ce celelalte categorii au avut contribuții mai moderate la evoluția generală a indicelui de prețuri.

România, peste media europeană

Datele Eurostat arată că România se situează la un nivel al inflației de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 3,3%. Diferența față de următoarea țară din clasament, Bulgaria, este de peste trei puncte procentuale.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, rata anuală a inflației din România a fost de 10,9% în luna mai 2026. Diferențele dintre valorile Eurostat și cele naționale sunt explicate prin metodologii distincte de calcul: Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), utilizat la nivel european, și Indicele Prețurilor de Consum (IPC), folosit la nivel intern.

IAPC permite comparații directe între statele membre, în timp ce IPC reflectă structura specifică a cheltuielilor gospodăriilor din România și este utilizat în analizele economice interne. Ambele instrumente indică însă menținerea unei poziții superioare a României în clasamentul inflației din Uniunea Europeană.

Inflația pune o presiune uriașă pe puterea de cumpărare a oamenilor

Evoluția prețurilor continuă să fie analizată și din perspectiva efectelor asupra puterii de cumpărare. Potrivit economistului Adrian Negrescu, nivelul inflației are implicații directe asupra veniturilor reale și asupra deciziilor de politică monetară.

Acesta a subliniat că structura cheltuielilor din România amplifică efectele scumpirilor. În condițiile în care o parte importantă din venituri este direcționată către alimente și utilități, presiunea resimțită la nivelul gospodăriilor este mai ridicată comparativ cu media europeană.

„Inflația de aproape 11% pune o presiune uriașă pe puterea de cumpărare a oamenilor, dar și pe deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale”, spune consultantul economic. Acesta sublinia că impactul este resimțit mai puternic în România decât în alte state europene, având în vedere ponderea ridicată a cheltuielilor pentru alimente și utilități în bugetele gospodăriilor. „În condițiile în care românii alocă o cotă mult mai mare din venituri pentru alimente și utilități de bază comparativ cu media Uniunii Europene, impactul resimțit la nivel local este mult mai violent”, a explicat Adrian Negrescu.