România devine un jucător tot mai important pe piața uleiului de floarea-soarelui. Exporturile prin portul Constanța au crescut puternic

România își consolidează poziția pe piața regională a uleiului de floarea-soarelui, pe fondul creșterii exporturilor de origine românească și al preluării unor volume tot mai mari de marfă ucraineană prin portul Constanța. În sezonul agricol 2026/27, țara noastră are estimată o producție de 2,8 milioane de tone de floarea-soarelui și 3,22 milioane de tone de rapiță, potrivit celor mai recente date publicate de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA).

România își consolidează poziția pe piața uleiului de floarea-soarelui

Evoluțiile de pe piața oleaginoaselor din regiunea Mării Negre indică însă o perspectivă de producție mai redusă decât cea anticipată în luna precedentă, în special în cazul florii-soarelui și al soiei. Raportul USDA din noiembrie a revizuit în scădere cu 1,1 milioane de tone estimarea producției totale de oleaginoase din regiune, până la 65,75 milioane de tone.

Cea mai importantă ajustare vizează floarea-soarelui, pentru care producția regională este estimată acum la 39,2 milioane de tone, cu 600.000 de tone mai puțin decât în raportul din octombrie. În cazul soiei, prognoza a fost redusă cu 500.000 de tone, până la 12,84 milioane de tone. Estimarea pentru rapiță a rămas neschimbată, la 13,71 milioane de tone.

În acest context, România încearcă să valorifice atât producția agricolă internă, cât și avantajele oferite de infrastructura portuară și de capacitățile de procesare. Portul Constanța devine un punct tot mai important în comerțul regional cu produse procesate din oleaginoase, conform Agrointel.

Rusia și Ucraina domină producția regională de floarea-soarelui

Rusia rămâne principalul producător de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre, cu o recoltă estimată la 20,4 milioane de tone în sezonul 2026/27. Ucraina ocupă locul următor, cu 13 milioane de tone, în timp ce Turcia ar urma să obțină 1,8 milioane de tone, iar Republica Moldova aproximativ un milion de tone.

Reducerea estimării regionale pentru floarea-soarelui provine în principal din revizuirea prognozei pentru Rusia. USDA a diminuat anticiparea producției rusești de la 21 de milioane de tone, cât estima în octombrie, la 20,4 milioane de tone în noiembrie. Chiar și după această ajustare, recolta Rusiei ar urma să fie cu 2,9 milioane de tone mai mare decât în sezonul precedent.

În cazul Ucrainei, estimarea producției de floarea-soarelui a fost menținută la 13 milioane de tone. În schimb, prognoza pentru soia a fost redusă de la 5 milioane la 4,5 milioane de tone.

La rapiță, Rusia este estimată să obțină 7 milioane de tone, iar Ucraina 4,35 milioane de tone. Republica Moldova ar urma să producă 270.000 de tone, în timp ce Turcia are o estimare de 150.000 de tone.

Pentru Ucraina, producția de rapiță prognozată este cu 850.000 de tone peste nivelul sezonului precedent. Rusia ar urma să înregistreze o creștere și mai mare, de 1,5 milioane de tone.

Prin urmare, oferta regională de oleaginoase rămâne consistentă, însă revizuirile USDA indică o disponibilitate mai redusă de floarea-soarelui decât cea anticipată inițial.

România mizează pe o recoltă de 2,8 milioane de tone de floarea-soarelui

Pentru sezonul 2026/27, USDA estimează că România va recolta 2,8 milioane de tone de floarea-soarelui, de pe o suprafață de aproximativ 1,17 milioane de hectare. Randamentul mediu prognozat este de circa 2,4 tone la hectar.

În cazul rapiței, producția României este estimată la 3,22 milioane de tone, obținută de pe un milion de hectare, cu un randament mediu de aproximativ 3,2 tone la hectar.

Producția de floarea-soarelui poate fi valorificată prin două modalități principale: exportul semințelor ca materie primă sau procesarea acestora în România, urmată de comercializarea uleiului și a șrotului.

Cea de-a doua variantă câștigă tot mai multă importanță, deoarece permite obținerea unei valori adăugate superioare față de simpla vânzare a semințelor. În acest proces, portul Constanța are un rol esențial, atât pentru exportul produselor finite, cât și pentru asigurarea fluxurilor comerciale către piețele externe.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui de origine românească realizate prin portul Constanța au ajuns la aproximativ 43.000 de tone în lunile septembrie și octombrie. Volumul este considerabil mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Principalele destinații ale livrărilor sunt piețele europene și cele din bazinul Mării Negre. Turcia își păstrează poziția printre cumpărătorii importanți ai uleiului de floarea-soarelui românesc.

Această evoluție evidențiază capacitatea României de a valorifica mai eficient producția agricolă prin procesare internă și acces la infrastructura portuară. Totuși, avantajele exportului de ulei depind de disponibilitatea materiei prime pentru fabrici și de posibilitatea procesatorilor de a livra produsele finite în condiții logistice competitive.

Portul Constanța preia tot mai mult ulei de floarea-soarelui din Ucraina

Un alt element care contribuie la dezvoltarea activității comerciale din portul Constanța este tranzitul produselor ucrainene.

După ce Ucraina a introdus, în a doua jumătate a lunii octombrie, un regim de prioritate pentru exporturile de uleiuri vegetale, cantitățile de ulei de origine ucraineană expediate prin portul românesc au crescut puternic.

La începutul lunii noiembrie, volumele cumulate de ulei de floarea-soarelui ucrainean expediate prin Constanța se apropiau de 100.000 de tone. Aceste cantități se adaugă exporturilor de origine românească și contribuie la consolidarea poziției portului în comerțul regional cu produse procesate din oleaginoase.

Tranzitul ucrainean poate crea oportunități suplimentare și pentru industria românească de procesare. O parte din uleiul de floarea-soarelui provenit din Ucraina intră pe piața românească în regim de import și poate fi utilizată de fabricile locale pentru operațiuni de rafinare.

Ulterior, produsele obținute, care au o valoare adăugată mai mare, pot fi comercializate pe piețele europene. Astfel, activitatea economică generată de aceste fluxuri depășește simpla expediere a mărfurilor către alte destinații.

Portul Constanța îndeplinește simultan trei funcții importante: reprezintă un punct de export pentru producția românească, o rută de tranzit pentru mărfurile ucrainene și un centru logistic pentru activitățile de procesare și rafinare.

Cererea din Turcia susține prețurile semințelor de floarea-soarelui din România

Pe piața internă, prețurile semințelor de floarea-soarelui au început să recupereze după presiunea exercitată de intrarea noii recolte în piață.

Unul dintre factorii care contribuie la această evoluție este cererea puternică din Turcia, atât pentru semințe, cât și pentru uleiul de floarea-soarelui. Interesul cumpărătorilor turci susține ofertele comerciale și creează premise favorabile pentru producătorii și exportatorii români.

Combinația dintre reducerea estimărilor privind producția regională de floarea-soarelui, cererea turcească și creșterea fluxurilor de ulei prin portul Constanța oferă României oportunități comerciale importante în sezonul 2026/27.

Cu toate acestea, concurența din partea Rusiei și Ucrainei rămâne puternică. Evoluția prețurilor va depinde în continuare de disponibilitatea semințelor, de marjele obținute prin procesare și de capacitatea exportatorilor de a menține livrările către piețele externe.

În aceste condiții, capacitatea României de procesare, rafinare și export prin portul Constanța poate deveni la fel de importantă ca nivelul producției agricole interne în competiția regională pentru piața uleiurilor vegetale.