Blocajul porturilor de la Marea Neagră scumpește grâul: Importatorii plătesc cu până la 63 de dolari pe tonă mai mult. România poate câștiga din blocajul exporturilor

Blocajul porturilor rusești și ucrainene de la Marea Neagră, ajuns în a treia lună, scumpește grâul și obligă marii importatori să caute furnizori alternativi. Prețurile au crescut, iar costurile de transport pun presiune pe comerțul mondial. România ar putea câștiga noi piețe pentru exporturile de cereale.

Blocajul porturilor de la Marea Neagră scumpește grâul. Importatorii plătesc cu până la 63 de dolari pe tonă mai mult

Blocajul porturilor rusești și ucrainene de la Marea Neagră, care a intrat în a treia lună, a majorat costurile de achiziție a grâului pentru marii importatori și i-a determinat să caute furnizori alternativi. Potrivit S&P Global Energy, comparativ cu ultimele licitații organizate înainte de apariția perturbărilor, Iordania plătește cu aproximativ 57 de dolari pe tonă mai mult, Arabia Saudită cu 63 de dolari, Algeria cu 56 de dolari, iar Tunisia cu 45 de dolari.

În același timp, CoBank avertizează că piețele cerealelor și oleaginoaselor intră într-o perioadă de volatilitate ridicată, pe fondul recoltelor mai slabe din SUA, Europa și regiunea Mării Negre. Printre principalii factori care influențează piața se numără creșterea puternică a tarifelor de transport și reducerea ofertei din Rusia și Ucraina.

Exportatorii ruși redirecționează o parte din marfă către porturile de la Marea Baltică, însă terminalele din această regiune sunt aglomerate. În plus, capacitatea de transport feroviar, depozitare și manipulare rămâne limitată. Costurile de transport maritim din Baltica spre Egipt au crescut cu 10 dolari pe tonă într-o singură săptămână, ajungând la 54 de dolari pe tonă.

La rândul său, Ucraina depinde tot mai mult de rute alternative, care implică cheltuieli suplimentare. În perioada iulie-septembrie, transportul maritim a reprezentat 78% din exporturile ucrainene de grâu, față de 98% în aceeași perioadă a anului trecut. Ponderea transportului feroviar a ajuns la 17%, iar cea a feriboturilor la 4%. Aglomerația de pe rutele care traversează Republica Moldova și cozile de la Canalul Sulina contribuie, de asemenea, la creșterea costurilor logistice.

Egiptul este unul dintre importatorii cei mai afectați de majorarea cheltuielilor de transport, în condițiile în care importurile sale de grâu au scăzut cu 74% față de anul trecut.

Alți cumpărători își adaptează strategiile pentru a limita efectele perturbărilor. Turcia se bazează mai mult pe recolta internă record și pe stocurile guvernamentale, dar ar putea apela la furnizori din Lituania și Germania pentru grâul cu un conținut ridicat de proteine, dacă oferta din Rusia rămâne limitată. În același timp, Bangladeshul își majorează achizițiile de grâu din India.

Prelungirea acestor perturbări determină o schimbare treptată a fluxurilor comerciale internaționale, orientând o parte din cererea de grâu către alți furnizori, în special din Uniunea Europeană și India.

ONU cere măsuri urgente pentru securitatea alimentară

Reprezentanți ai 54 de membri ai organizațiilor ONU cu sediul la Roma au cerut conducerii Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Programului Alimentar Mondial (PAM) și Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) să sprijine eforturile internaționale pentru restabilirea libertății de navigație în Marea Neagră. Aceștia au solicitat, de asemenea, adoptarea unor măsuri imediate pentru limitarea efectelor perturbărilor asupra securității alimentare globale.

Regiunea Mării Negre asigură aproximativ 30% din cererea mondială de grâu, iar escaladarea tensiunilor generează incertitudine majoră în plin sezon de recoltare. Potrivit declarației, prețurile grâului sunt cu 27% mai mari decât în ianuarie 2026. Efectele sunt mai puternice în țările cu venituri mici și în rândul marilor importatori din Africa de Nord, Orientul Apropiat și anumite regiuni ale Asiei.

Inițiativa a fost susținută de Ucraina, SUA, Regatul Unit, Canada, Japonia, Arabia Saudită, Australia, statele membre ale Uniunii Europene și alte țări.

În paralel, piața porumbului se confruntă cu presiuni tot mai mari. Potrivit CoBank, prețurile acestei cereale au crescut cu aproximativ 20% în trimestrul precedent, pe fondul deteriorării perspectivelor recoltei din SUA Reducerea producției europene și scăderea livrărilor din Ucraina contribuie, de asemenea, la diminuarea ofertei și la creșterea prețurilor.

America de Sud ar putea contribui la atenuarea presiunilor asupra pieței, însă disponibilitatea porumbului pentru export ar putea fi limitată de creșterea consumului destinat producției de etanol în Brazilia și de riscurile asociate fenomenului climatic El Niño.

România poate câștiga din blocajul exporturilor de la Marea Neagră

Pentru fermierii și exportatorii români, blocajele din regiunea Mării Negre și creșterea costurilor de transport creează oportunități comerciale, în special pe piața grâului. În condițiile în care marii importatori plătesc deja cu 45-63 de dolari pe tonă mai mult decât înainte de perturbări, cumpărătorii caută cereale disponibile rapid și care pot fi livrate fără riscuri logistice majore.

România beneficiază de funcționarea portului Constanța și de poziția sa pe piața europeană a exporturilor de grâu. Potrivit datelor Comisiei Europene, țara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană, cu exporturi de 3,28 milioane de tone. Reorientarea cererii internaționale către furnizorii europeni, tendință semnalată de CoBank și S&P Global, poate consolida această poziție, inclusiv pe piețele unde exportatorii români și-au extins prezența, precum Arabia Saudită, Algeria și Nigeria.

Egiptul rămâne o piață dificilă, dar cu potențial pentru exportatorii români. Importurile egiptene au scăzut cu 74% față de anul trecut, iar cumpărătorii analizează și ofertele de grâu din Franța și din porturile rusești de la Marea Baltică. Diferența dintre prețul livrat în Egipt și reperul FOB din Marea Neagră a ajuns la 109 dolari pe tonă, în condițiile în care costurile de transport au crescut semnificativ. Exportatorii care pot asigura livrări rapide și cheltuieli logistice controlate au astfel un avantaj competitiv.

În acest context, România poate beneficia de distanța mai mică până la Egipt, comparativ cu porturile baltice, de unde tariful de transport maritim a urcat la 54 de dolari pe tonă. Costurile logistice ridicate din Ucraina limitează, la rândul lor, capacitatea exportatorilor acestei țări de a concura pe anumite piețe, fără a elimina însă concurența.

Ponderea transportului maritim în exporturile ucrainene de grâu a scăzut la 78%, iar rutele alternative prin Dunăre, Republica Moldova și Canalul Sulina sunt aglomerate și mai costisitoare. Pentru fermierii români, această situație înseamnă că grâul ucrainean nu poate ajunge la fel de ușor la cumpărători, dar și că infrastructura românească, de la portul Constanța până la Canalul Sulina, este solicitată tot mai intens de fluxurile comerciale din regiune. Presiunea asupra logisticii se reflectă în tarife, transportul de la Giurgiulești la Constanța ajungând la 75 de dolari pe tonă.

Pe piața porumbului, evoluțiile internaționale oferă producătorilor români motive să analizeze cu atenție momentul vânzării. Potrivit CoBank, prețurile porumbului au crescut cu aproximativ 20% într-un trimestru, în timp ce Departamentul Agriculturii al Statelor Unite (USDA) estimează o reducere cu 7% a recoltei americane. În același timp, importatorii asiatici plătesc aproximativ 284 de dolari pe tonă, în condițiile livrării la destinație, cost și navlu incluse (C&F).

Recolta europeană, afectată puternic de secetă, și scăderea exporturilor ucrainene contribuie la restrângerea ofertei. În aceste condiții, producătorii români de porumb ar putea lua în calcul vânzarea eșalonată a producției, urmărind evoluția cotațiilor și datele privind recolta americană. Raportul USDA programat pentru vineri ar putea aduce informații suplimentare despre perspectivele producției din Statele Unite și despre echilibrul dintre cerere și ofertă.

Totuși, perspectivele favorabile pentru exportatorii români depind și de evoluția situației geopolitice. Dacă demersurile diplomatice, inclusiv apelul reprezentanților celor 54 de membri ai organizațiilor ONU cu sediul la Roma, vor conduce la un armistițiu maritim și la reluarea circulației normale în Marea Neagră, prima de risc s-ar putea reduce rapid, punând presiune asupra prețurilor grâului.

Analizele Reuters au indicat că Rusia ar putea relua într-un interval scurt până la 80% din capacitatea terminalelor sale portuare. Până la o eventuală detensionare, însă, piețele rămân expuse fluctuațiilor provocate de condițiile meteorologice, costurile logistice și riscurile geopolitice. În acest context, fermierii și exportatorii români pot beneficia de oportunități comerciale, dar rezultatele vor depinde de evoluția prețurilor și de capacitatea infrastructurii de transport de a susține livrările.