Prețurile cerealelor scad în Portul Constanța. Recolta record din Rusia pune presiune pe fermierii români
SURSA FOTO: Dreamstime
Piața cerealelor și a oleaginoaselor traversează o perioadă de ajustări, în contextul recoltelor abundente din regiunea Mării Negre și al dificultăților logistice provocate de războiul din Ucraina. La Constanța, prețurile grâului și florii-soarelui au scăzut, în timp ce porumbul și rapița au înregistrat ușoare creșteri. În paralel, Ministerul Transporturilor pregătește reguli mai stricte pentru accesul trenurilor de marfă în Portul Constanța, într-un moment în care infrastructura românească devine tot mai importantă pentru exporturile agricole ucrainene.
Prețurile cerealelor scad în Portul Constanța
Cotațiile DAP Constanța au înregistrat marți, 20 octombrie, scăderi pentru grâu, floarea-soarelui și orz furajer, în timp ce porumbul și rapița au avut evoluții ușor pozitive.
Grâul de panificație s-a ieftinit cu 2 euro pe tonă, respectiv 0,8%, ajungând la 240 euro/tonă, echivalentul a 1.281 lei/tonă. Grâul furajer a pierdut 0,9%, până la 224 euro/tonă, adică 1.192 lei/tonă, conform Agrointel.
Porumbul s-a scumpit cu 1 euro, ajungând la 227 euro/tonă, echivalentul a 1.207 lei/tonă. Orzul furajer a pierdut 1 euro și a coborât la 211 euro/tonă, respectiv 1.123 lei/tonă.
Floarea-soarelui a înregistrat o scădere de 4 euro, până la 474 euro/tonă, echivalentul a 2.524 lei/tonă. Rapița s-a apreciat cu 1 euro, atingând 516 euro/tonă, adică 2.750 lei/tonă.
Valorile în lei au fost calculate la un curs de 1 euro = 5,33 lei.
Diferența dintre prețul grâului de panificație și cel furajer se menține la 16 euro/tonă, în timp ce porumbul se tranzacționează cu 3 euro/tonă peste grâul furajer.
Evoluția grâului la Constanța reflectă incertitudinile de pe piața europeană. Investitorii analizează posibilitatea intensificării exporturilor din Rusia și Ucraina prin rute alternative, în condițiile în care transporturile din bazinul Azov-Marea Neagră sunt aproape blocate din cauza atacurilor asupra navelor și terminalelor.
În perioada următoare, direcția prețurilor va depinde de ritmul exporturilor rusești, de evoluția cursului euro și de condițiile de siguranță a navigației în vestul Mării Negre.
Grâul european încearcă să recupereze pierderile
Pe piața europeană, grâul tranzacționat la Paris încearcă să recupereze scăderile din ședința precedentă. Un factor de susținere îl reprezintă ritmul mai lent al însămânțărilor de grâu de toamnă din Statele Unite.
Până duminică, agricultorii americani însămânțaseră 63% din suprafața destinată acestei culturi, sub media de 69% înregistrată în ultimii cinci ani și sub nivelul de 65% anticipat de analiști.
În același timp, investitorii par să acorde o importanță mai redusă perturbărilor exporturilor din Marea Neagră, provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Pe piața porumbului, contractul Euronext cu livrare în noiembrie se apropie din nou de pragul de 300 euro/tonă. Contractul pentru martie își consolidează poziția peste 270 euro/tonă.
Prețurile sunt susținute în continuare de perspectivele slabe ale producției franceze. Potrivit grupului de fermieri AGPM, recolta de porumb din Franța ar putea coborî la cel mai redus nivel din 1976.
În sectorul oleaginoaselor, rapița tranzacționată pe MATIF continuă să înregistreze fluctuații importante, pe fondul semnalelor contradictorii din piață.
La Chicago, soia a revenit după ce atinsese cel mai redus nivel din 26 august. Participanții la piață urmăresc posibilitatea apariției unor noi vânzări de soia americană către China, după tranzacțiile confirmate recent de Departamentul Agriculturii din Statele Unite, USDA.
Ministerul Transporturilor pregătește reguli mai stricte pentru trenurile de marfă din Portul Constanța
Ministerul Transporturilor a elaborat un proiect de ordin care urmărește reorganizarea accesului feroviar în Portul Constanța.
Documentul prevede limitarea accesului trenurilor de marfă care sosesc în afara graficelor aprobate și interzicerea acordării unui tratament prioritar acestora.
Potrivit ministrului Miruță, obiectivul măsurilor este îmbunătățirea transportului feroviar de marfă și reducerea perioadelor de așteptare pentru vagoanele care circulă pe rutele de acces către port.
Noile reguli urmăresc o coordonare mai precisă a tuturor etapelor operațiunilor logistice. Planificarea ar urma să includă sosirea navelor, manevrele efectuate în interiorul portului, tranzitul prin rețeaua feroviară și livrarea vagoanelor către punctele de încărcare.
Toate aceste operațiuni ar trebui realizate cu respectarea strictă a programelor stabilite.
Autoritățile consideră că o disciplină mai riguroasă a graficelor poate contribui la reducerea întârzierilor și la fluidizarea transporturilor.
Pe de altă parte, noile condiții vor impune exportatorilor și operatorilor logistici o coordonare mai atentă între programul transporturilor și capacitatea disponibilă în port. Proiectul se află în prezent în dezbatere publică, astfel că noile reguli nu au intrat încă în vigoare.
Recolta record de floarea-soarelui din Rusia pune presiune asupra prețurilor
Piața florii-soarelui este influențată puternic de perspectivele unei producții record în Rusia, care ar putea ajunge la 19,1-21 milioane de tone în sezonul agricol 2026/27.
Estimările indică o creștere de 15-20% comparativ cu sezonul precedent, ceea ce determină o ofertă abundentă și exercită presiune asupra prețurilor semințelor și produselor procesate.
În sudul Rusiei, semințele de floarea-soarelui s-au ieftinit considerabil în ultimele luni.
Dacă în iulie prețul ajungea la 551 dolari/tonă, la sfârșitul lunii septembrie acesta coborâse la 227-239 dolari/tonă. Scăderea este de aproximativ 57-59%.
Această evoluție poate limita posibilitatea unor creșteri ale cotațiilor florii-soarelui în Portul Constanța, unde prețul a ajuns la 474 euro/tonă.
Și uleiul de floarea-soarelui a înregistrat ieftiniri importante. Prețul a coborât de la 1.244 dolari/tonă în iulie la un interval de 861-921 dolari/tonă în septembrie.
În schimb, șrotul de floarea-soarelui destinat exportului a avut o evoluție diferită. Prețul acestuia a urcat la 253,5 dolari/tonă în octombrie.
Totodată, exporturile rusești de șrot au crescut cu 30% în primele opt luni ale anului, ajungând la 3,39 milioane de tone.
Scăderile de preț afectează în special fermierii ruși, în condițiile în care prețurile de achiziție ale semințelor au coborât sub costurile de producție.

Ucraina a recoltat peste 39 milioane de tone de cereale
Ucraina continuă campania de recoltare, iar datele prezentate marți de Ministerul Agriculturii arată că, până la 20 octombrie, au fost strânse aproximativ 39,06 milioane de tone de cereale.
Cantitatea provine de pe o suprafață de 7,9 milioane de hectare, reprezentând aproximativ 68% din totalul suprafețelor însămânțate.
Randamentul mediu al culturilor de cereale este de 4,95 tone la hectar.
Pentru întregul an 2026, Ucraina estimează o producție de aproximativ 60 milioane de tone de cereale, apropiată de nivelul înregistrat în 2025.
Grâul reprezintă cea mai importantă cultură din punctul de vedere al volumului recoltat. Producția a ajuns la 26,20 milioane de tone, obținute de pe 5,11 milioane de hectare, cu un randament mediu de 5,08 tone/hectar.
Recolta de orz a atins 6,55 milioane de tone, cu un randament de 4,46 tone/hectar.
În cazul porumbului, unde lucrările de recoltare sunt încă în desfășurare, producția a ajuns la 5,36 milioane de tone.
Mazărea a înregistrat o producție de 0,83 milioane de tone, cu un randament mediu de 2,73 tone/hectar.
În ceea ce privește culturile tehnice, floarea-soarelui a ajuns la 9,08 milioane de tone.
Producția de rapiță a totalizat 3,90 milioane de tone, obținute de pe 1,33 milioane de hectare, cu un randament mediu de 2,92 tone/hectar.
Ucraina a mai recoltat 3,01 milioane de tone de soia și 2,87 milioane de tone de sfeclă de zahăr.
Aproape un milion de tone de cereale ucrainene au trecut prin porturile dunărene în septembrie
Perturbările transporturilor maritime din zona Odesa determină Ucraina să utilizeze într-o măsură tot mai mare rutele alternative pentru exportul produselor agricole.
Porturile dunărene și infrastructura logistică a statelor vecine, în special cea a României, au devenit esențiale pentru menținerea fluxurilor comerciale.
Potrivit datelor UkrAgroConsult, exporturile agricole ale Ucrainei au crescut la 2,17 milioane de tone în septembrie.
Din această cantitate, aproape un milion de tone au fost expediate prin porturile de la Dunăre.
În acest context, Portul Constanța și-a consolidat rolul de centru de tranzit pentru mărfurile agricole ucrainene, iar Canalul Sulina a devenit o componentă importantă a rutelor alternative de transport.
Cu toate acestea, capacitatea infrastructurii disponibile rămâne limitată.
Aglomerația de pe Canalul Sulina provoacă întârzieri în circulația navelor și generează costuri suplimentare pentru transportatori.
Situația este complicată și de atacurile asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României, care sporesc riscurile operațiunilor maritime și reticența armatorilor de a utiliza anumite rute.
Costurile logistice ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor primite de fermierii români
Evoluțiile din regiunea Mării Negre influențează atât cotațiile cerealelor și oleaginoaselor, cât și condițiile în care acestea ajung la export.
Pe de o parte, recolta abundentă de floarea-soarelui din Rusia exercită presiune asupra prețurilor regionale și poate limita eventualele creșteri ale cotațiilor din Portul Constanța.
Pe de altă parte, redirecționarea exporturilor agricole ucrainene către porturile dunărene și infrastructura românească determină o utilizare mai intensă a capacităților logistice disponibile.
Intrarea pe piață a noii recolte de porumb ar putea accentua aceste dificultăți.
În condițiile în care transporturile sunt afectate de întârzieri, costuri suplimentare și incertitudini privind siguranța navigației, prețurile oferite fermierilor ar putea fi diminuate.
În paralel, modificările pregătite de Ministerul Transporturilor pentru accesul trenurilor de marfă în Portul Constanța urmăresc reducerea blocajelor și îmbunătățirea coordonării operațiunilor feroviare.
Evoluția pieței în perioada următoare va depinde atât de disponibilitatea cerealelor din regiune și de ritmul exporturilor rusești și ucrainene, cât și de cursul euro, costurile logistice și condițiile de transport din vestul Mării Negre.

Inquam Photos / Daniel Stoenciu – Portul Constanța
România își consolidează poziția de lider în UE la floarea-soarelui
În același timp, România își consolidează poziția pe piața europeană a florii-soarelui. Potrivit unui raport al Serviciului Agricol Extern (FAS) din cadrul USDA, producția de floarea-soarelui a României este estimată să crească cu 37% în sezonul 2026/27, comparativ cu sezonul precedent. O evoluție similară este anticipată și în Bulgaria.
La nivelul Uniunii Europene, recolta totală ar urma să ajungă la 9,85 milioane de tone, ceea ce reprezintă o creștere de peste 12% față de sezonul 2025/26, când producția comunitară s-a situat la 8,77 milioane de tone.
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața cultivată cu floarea-soarelui, fiind urmată de Bulgaria, Spania, Ungaria și Franța.
Extinderea suprafețelor cultivate este explicată prin avantajele economice și agronomice ale acestei culturi. Floarea-soarelui oferă o rentabilitate atractivă, necesită cantități mai reduse de îngrășăminte și prezintă o toleranță mai bună la secetă și temperaturi ridicate decât porumbul.
În România, recoltele slabe de porumb din ultimii doi ani au determinat o parte dintre fermieri să își modifice structura culturilor și să redirecționeze suprafețe agricole către floarea-soarelui.
Condițiile meteorologice au contribuit, de asemenea, la perspectivele favorabile ale producției românești. Situația contrastează cu cea din numeroase regiuni ale Europei Centrale și de Vest, unde deficitul de precipitații și valurile de căldură din timpul verii au afectat culturile agricole.
USDA FAS estimează că randamentul mediu al florii-soarelui din România va crește cu 28%.
La nivel comunitar, suprafața recoltată a fost revizuită în creștere cu 4% față de estimările din aprilie, ajungând la 5,09 milioane de hectare.
Revizuirea reflectă interesul fermierilor pentru o cultură considerată profitabilă, cu cheltuieli mai reduse pentru semințe și fertilizare și cu o rezistență mai bună la secetă și căldură comparativ cu porumbul.
Turcia reduce taxele de import și poate stimula exporturile românești
Cererea din Turcia reprezintă unul dintre principalii factori care ar putea susține piața românească a florii-soarelui în sezonul actual.
Autoritățile de la Ankara au redus taxa de import aplicată semințelor de floarea-soarelui de la 20% la 12%, începând cu 1 octombrie.
Decizia a fost aplicată mai devreme decât în anii obișnuiți și ar putea favoriza intensificarea achizițiilor de pe piețele externe.
În același timp, Turcia menține pentru sezonul 2026/27 un contingent tarifar de 1,25 milioane de tone.
Aceste măsuri pot crea oportunități suplimentare pentru exportatorii români, mai ales în condițiile în care aprovizionarea Turciei cu semințe de floarea-soarelui și produse procesate din Rusia și Ucraina a devenit mai dificilă.
În sezonul precedent, România și Bulgaria s-au aflat printre principalii exportatori europeni de semințe de floarea-soarelui.
Turcia a reprezentat aproximativ 83% din exporturile Uniunii Europene raportate până la momentul realizării analizei, ceea ce evidențiază importanța acestei piețe pentru producătorii și comercianții europeni.
Pentru sezonul 2026/27, USDA FAS estimează că exporturile comunitare de semințe de floarea-soarelui vor ajunge la 800.000 de tone.
România rămâne printre cei mai mari procesatori de floarea-soarelui din Uniunea Europeană
Perspectivele pentru industria europeană de procesare sunt, de asemenea, favorabile.
Potrivit estimărilor USDA FAS, cantitatea de floarea-soarelui procesată în Uniunea Europeană ar urma să ajungă la 8,75 milioane de tone în sezonul 2026/27.
Aceasta reprezintă o creștere de 9% comparativ cu sezonul 2025/26.
Avansul este susținut de marjele de procesare și de prețurile mai favorabile ale uleiurilor vegetale.
România, Bulgaria și Ungaria își mențin pozițiile de principali trei procesatori de floarea-soarelui din Uniunea Europeană.
În paralel, importurile comunitare de semințe de floarea-soarelui sunt estimate să scadă semnificativ.
Dacă în sezonul 2025/26 importurile au totalizat aproximativ 1,4 milioane de tone, pentru sezonul 2026/27 este anticipată o reducere la 900.000 de tone.
În sezonul precedent, Argentina a fost una dintre principalele surse de aprovizionare ale Uniunii Europene, cu aproximativ 850.000 de tone.
Republica Moldova s-a numărat, de asemenea, printre furnizorii importanți, cu livrări de peste 300.000 de tone.
Creșterea producției comunitare și perspectivele favorabile ale procesării contribuie astfel la reducerea necesarului de importuri.
Prețul florii-soarelui scade în Portul Constanța, în ciuda cererii din Turcia
Deși România se pregătește pentru o recoltă semnificativ mai mare, evoluția prețurilor rămâne influențată de oferta abundentă din regiunea Mării Negre.
La Constanța, floarea-soarelui este cotată la 474 euro/tonă, în scădere cu 4 euro/tonă față de ziua precedentă.
Piața beneficiază de sprijinul cererii din Turcia, de perspectivele favorabile ale procesării europene și de nivelul stocurilor finale din Uniunea Europeană.
Potrivit USDA FAS, stocurile finale comunitare sunt estimate la 475.000 de tone.
Cu toate acestea, recoltele bune anticipate în România și Bulgaria, alături de producțiile ridicate din Rusia și Ucraina, pot limita creșterea cotațiilor.
Oferta suplimentară din regiune intensifică concurența pe piețele de export, inclusiv pe cele unde ajung semințele de floarea-soarelui produse de fermierii români.
Rusia se pregătește pentru o recoltă record. Producția mondială ar putea crește cu 15%
Perspectivele pieței internaționale indică o creștere importantă a producției mondiale de floarea-soarelui.
Potrivit estimărilor USDA, recolta globală ar putea ajunge la 63,62 milioane de tone în sezonul 2026/27, cu aproximativ 15% peste nivelul sezonului precedent.
Rusia ar urma să înregistreze o producție record de 21 milioane de tone, comparativ cu 17,5 milioane de tone în sezonul anterior.
Și Ucraina se pregătește pentru o recoltă mai mare. Producția ucraineană este estimată la 13 milioane de tone, în creștere cu aproximativ 10% față de sezonul precedent.
Aceste volume suplimentare pot exercita presiune asupra prețurilor internaționale, inclusiv asupra cotațiilor din Portul Constanța.
Un factor important îl reprezintă prețurile mai reduse ale semințelor de floarea-soarelui din Ucraina.
Marfa ucraineană concurează direct cu producția românească pe aceleași piețe externe, iar disponibilitatea unor cantități importante la prețuri mai mici poate limita posibilitățile de apreciere a produselor românești.
În aceste condiții, creșterea producției naționale nu garantează automat și prețuri mai bune pentru fermieri.
Ce urmează pentru fermierii români și pentru exporturile de floarea-soarelui
Perspectivele pieței românești depind de mai mulți factori, în special de evoluția cererii externe și de costurile transporturilor din regiunea Mării Negre.
Reducerea taxei de import aplicate de Turcia, de la 20% la 12%, poate susține achizițiile de semințe românești și poate contribui la absorbția unei părți din producția suplimentară.
În același timp, activitatea intensă a procesatorilor europeni reprezintă un alt factor de susținere a cererii.
Totuși, recoltele mari din Rusia, Ucraina, România și Bulgaria mențin presiunea asupra prețurilor, într-o piață caracterizată de o ofertă regională abundentă.
În zilele următoare, evoluția cotațiilor din Portul Constanța va depinde de ritmul exporturilor către Turcia și de costurile logistice din Marea Neagră.
Un alt element important va fi modul în care procesatorii europeni își vor completa necesarul de materie primă din importuri, în eventualitatea în care exporturile comunitare vor depăși estimările actuale.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.