România devine un actor esențial în distribuția gazelor în regiune. Ungaria interesată de gazele românești
În timpul participării sale la conferința energetică desfășurată în capitala României, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a subliniat că Budapesta urmărește cu atenție evoluțiile legate de exploatarea resurselor din Neptun Deep. Oficialul a insistat că planurile Ungariei includ discuții directe privind posibile achiziții de gaze, odată ce producția offshore românească va deveni disponibilă pe piață.
El a prezentat această intenție în contextul extinderii cooperării bilaterale în sectorul energetic, amintind faptul că interconectorul de gaze dintre România și Ungaria a trecut recent printr-o creștere a capacității de transport. Potrivit lui Szijjarto, această extindere reflectă anticiparea unor volume suplimentare ce ar putea circula către piața maghiară în anii următori.
„Colaborarea dintre România și Ungaria este exemplară. De la 1 noiembrie am crescut capacitatea interconectorului de gaze dintre cele două țări la 2,7 miliarde de metri cubi. De ce? Pentru că ne bazăm pe creșterea livrărilor în anii următori din România în Ungaria. De ce? Pentru că înțelegem că România va juca un rol foarte important în aprovizionarea cu gaz a regiunii în viitor”, a spus oficialul.
Ministrul a descris modul în care Ungaria privește obiectiv zăcământul din Marea Neagră, menționând explicit deschiderea față de eventuale negocieri comerciale.
„Acum, care va fi structura consumului intern și a exportului de gaz care provine din Neptun Deep este decizia voastră internă. Dacă există gaze care să fie exportate, noi suntem cu siguranță interesați să îl importăm în Ungaria, în baza unui contract comercial semnat de MVM, care este compania de stat din Ungaria, cu OMV, Petrom, Romgaz, Exxon, cu oricine”, a afirmat el.
Szijjarto a punctat că o asemenea colaborare ar reprezenta atât o oportunitate comercială, cât și o decizie legată de politica energetică a României.
„Deci da, suntem interesați de diversificare, suntem interesați să facem România unul dintre furnizorul nostru de gaze”.
Interesul Ungariei pentru gazele românești nu reprezintă o noutate în plan diplomatic. În urmă cu doi ani, același oficial a venit la București cu un mesaj similar, arătând atunci că Budapesta dorea discuții concrete privind posibilitatea de a importa gaze provenite din producția offshore din Marea Neagră.
Relația strategică cu Rusia, principal argument pentru poziția energetică a Ungariei
În intervențiile sale, ministrul ungar a explicat și de ce Budapesta continuă să considere Rusia un partener central în ceea ce privește aprovizionarea cu energie. Szijjarto a remarcat că Ungaria își bazează deciziile pe elemente tehnice și pe realitatea infrastructurii existente, precizând că nu vede în prezent alternative comparabile din punct de vedere al costurilor și fiabilității.
„Rusia este un partener sigur pentru noi în ceea ce privește sectorul energetic, rămân la suveranitatea deciziei mele, am experiență în ceea ce privește colaborarea cu rușii în sectorul energetic și până acum au fost de încredere. Toate alternativele sunt mai puțin de încredere sau mai scumpe. Pentru a schimba o sursă de încredere, ieftină, cu una mai puțin de încredere și mai scumpă – nu-mi poți da un motiv să fac asta”, a declarat el.
El a comparat relația cu Rusia cu cea cu alți parteneri internaționali, indicând că Washingtonul ar manifesta o înțelegere mai bună decât instituțiile europene asupra dependenței Ungariei de infrastructura energetică existentă.
Potrivit afirmațiilor sale:
„Americanii sunt mai de încredere decât Bruxelles-ul, pentru că americanii înțeleg că motivul pentru care Ungaria continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia este o problemă de infrastructură.
Fără sursele rusești, infrastructura existentă nu este capabilă, fizic, să aprovizioneze țara”.
Prin prezentarea acestor argumente, Szijjarto a sugerat că orice discuție privind reducerea importurilor de energie din Rusia trebuie să țină cont de realitățile logistice ale aprovizionării Ungariei. El a criticat percepția că deciziile politice ar putea substitui rapid constrângerile tehnice.
Criticile aduse politicilor energetice ale Uniunii Europene
Pe scena conferinței desfășurate la București, ministrul maghiar a abordat și subiectul orientării strategice a Uniunii Europene în domeniul energiei. El a contestat inițiativele privind interzicerea importurilor de gaze din Rusia și accelerarea tranziției către energie verde, susținând că aceste direcții nu reflectă realitățile infrastructurale.
Szijjarto a formulat o critică directă la adresa decidenților europeni:
„Cea mai mare amenințare și cea mai mare provocare pentru noi este că aprovizionarea cu gaze este considerată o chestiune politică. Pentru noi, este vorba de infrastructură și ceea ce vedem este că Europa și decidenții politici nu sunt capabile să evalueze acest lucru. Nu poți încălzi case cu declarații politice”.
El a insistat că statele europene trebuie să păstreze o abordare pragmatică, afirmând că limitele fizice și matematice ale sistemelor de transport nu pot fi ignorate. Ministrul a dat drept exemplu întreruperea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina și intenția UE de a opri fluxul provenit din Turcia, un cumul de decizii care ar elimina accesul la circa 26,5 miliarde de metri cubi de gaz.
Potrivit lui Szijjarto, reducerea surselor tradiționale a afectat deja competitivitatea economică a Europei. El a evidențiat că, în opinia Budapestei, energia nucleară trebuie să reprezinte un pilon de stabilitate pentru statele din regiune, afirmând că:
„Nuclearul este soluția pentru țările noastre”.
După încheierea vizitei sale la București, Peter Szijjarto a publicat un mesaj pe Facebook, consolidând tema cooperării bilaterale în domeniul energiei. El a reiterat poziția exprimată în cadrul conferinței:
„Fără îndoială că România este partenerul nostru strategic în domeniul securității energetice. De la 1 noiembrie am crescut capacitatea interconectorului de gaze naturale pe ambele sensuri la 2,7 miliarde metri cubi și am convenit cu ministrul Energiei, Bogdan Ivan, că vom coopera atât profesional, cât și politic, pentru prelungirea duratei de viață a centralelor nucleare existente”, a scris el pe Facebook.
