România depinde tot mai mult de energia din import. O treime din consumul de seară a fost acoperit luni din afara țării

România continuă să se confrunte cu probleme în acoperirea consumului de energie electrică în orele de vârf. Datele din seara zilei de 22 iunie arată că aproape o treime din necesarul de electricitate a fost asigurat prin importuri, într-o perioadă în care temperaturile nu au ajuns încă la nivelurile specifice caniculei.

O treime din energia consumată în România a venit din import

Luni, 22 iunie, la ora 20:00, România înregistra un consum de aproximativ 7.000 MW. Pentru acoperirea necesarului intern a fost nevoie de un import net de 2.225 MW, ceea ce înseamnă că aproape o treime din energia utilizată în acel moment provenea din afara țării, potrivit economedia.ro.

Situația este îngrijorătoare deoarece s-a produs în condițiile unor temperaturi doar ridicate, fără un episod de caniculă severă. În mod tradițional, consumul de energie crește semnificativ în perioadele cu temperaturi extreme, pe fondul utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

În aceste condiții, specialiștii atrag atenția că necesarul de import ar putea crește și mai mult în lunile următoare.

Capacitatea internă de producție nu acoperă vârful de consum

Problema principală este că România nu dispune de suficiente capacități de producție care să funcționeze constant și să poată acoperi cererea în orele de consum maxim.

În perioadele de ger extrem din timpul iernii sau de caniculă în sezonul cald, sistemul energetic național devine dependent de energia importată pentru a menține echilibrul dintre producție și consum.

În prezent, există două motive suplimentare de îngrijorare. Pe de o parte, temperaturile nu au atins încă valorile maxime specifice verii. Pe de altă parte, infrastructura actuală limitează capacitatea de import la aproximativ 3.300 MW.

Această limită tehnică reduce marja de siguranță în cazul unor episoade prelungite de consum ridicat.

Sistemul energetic a fost deja pus la încercare în ultimii ani

În verile precedente, Sistemul Energetic Național a funcționat în mai multe rânduri la limita capacităților disponibile.

Au existat zile în care importurile au atins nivelurile maxime permise de infrastructură, iar energia cumpărată din exterior a avut prețuri ridicate.

Pe măsură ce perioadele de caniculă au devenit mai lungi și mai intense, sistemul a fost supus unor teste importante de rezistență. În anumite momente, situația s-a apropiat de pragul la care unii consumatori industriali ar fi putut fi deconectați temporar pentru a asigura alimentarea populației și a infrastructurilor critice, conform prevederilor legale.

Energia solară ajută ziua, dar nu rezolvă problema de seară

Potrivit datelor din sectorul energetic, România dispune în prezent de mai multe capacități fotovoltaice decât în anii anteriori.

Acestea contribuie semnificativ la producția de energie în timpul zilei și ajută la reducerea prețurilor pe piața energiei. În orele cu radiație solară puternică, parcurile fotovoltaice pot furniza aproximativ 3.000 MW dispecerizabili.

Problema apare însă după apusul soarelui, când această capacitate dispare aproape complet. În lipsa unor surse de producție care să preia rapid sarcina, sistemul este obligat să recurgă la importuri.

În același timp, România dispune de mai puține capacități de producție în bandă decât în trecut, după închiderea unor grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia, în cadrul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Bateriile sunt văzute drept una dintre soluțiile principale

Specialiștii consideră că dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei reprezintă una dintre cele mai importante soluții pentru reducerea dependenței de importuri.

Bateriile ar permite stocarea energiei produse în timpul zilei de parcurile fotovoltaice și utilizarea acesteia în intervalele de consum maxim din timpul serii.

În prezent, România are aproximativ 1.600 MW instalați în capacități de stocare prin baterii, în condițiile în care puterea dispecerizabilă a parcurilor fotovoltaice se apropie de 3.000 MW.