Cifre surprinzătoare în energie: producția fotovoltaică ajunge la un nivel neatins până acum

România a atins un nou maxim absolut în producția de energie fotovoltaică, ajungând la 2.850 MW. Nivelul reprezintă cea mai mare cantitate de energie solară livrată instantaneu înregistrată vreodată în sistemul energetic național.

România, la un maxim fără precedent în fotovoltaic: ce urmează după acest vârf

Ca ordin de mărime, producția echivalează cu energia generată de două unități nucleare similare celor de la Centrala de la Cernavodă, fiecare cu aproximativ 1.400 MW instalați.

Spre deosebire de energia nucleară, producția fotovoltaică depinde direct de condițiile de lumină solară, fiind ridicată pe timpul zilei și inexistentă seara, exact în intervalele de consum maxim.

Diferențele dintre momentele de producție și vârfurile de consum continuă să genereze un dezechilibru structural în sistem. Energia solară este abundentă la prânz, însă insuficientă în orele de seară, când cererea crește semnificativ.

În aceste condiții, prețurile din piața de energie urmează un tipar constant în ultimii ani: valori scăzute în timpul zilei, când producția fotovoltaică este ridicată, și creșteri accentuate seara, când importurile devin necesare.

Potrivit economedia.ro, o parte importantă din energia produsă în orele de vârf solar este direcționată către export, în timp ce deficitul intern este acoperit ulterior prin achiziții externe la costuri mai ridicate.

Capacitățile de stocare și limitele actuale

O soluție tehnică frecvent invocată pentru echilibrarea sistemului o reprezintă stocarea energiei în baterii. În prezent, capacitatea instalată este de aproximativ 500 MW, în condițiile în care necesarul estimat depășește 2.000 MW.

Lipsa unor capacități de stocare suficiente menține diferențele dintre producție și consum, limitând posibilitatea utilizării eficiente a surplusului generat în timpul zilei.

În acest context, sursele regenerabile nu pot asigura funcționarea continuă, în bandă, a sistemului energetic, caracteristică necesară pentru stabilitatea rețelei naționale.

Datele transmise de Transelectrica arată că, la momentul vârfului de producție solară, energia fotovoltaică a ajuns să reprezinte aproximativ 48% din totalul producției naționale.

Structura producției în Sistemul Energetic Național

Hidrocentralele au contribuit cu aproximativ 900 MW, în timp ce termocentralele pe cărbune și gaze au livrat fiecare în jur de 600 MW. Nuclearelectrica a produs aproximativ 650 MW, în condițiile în care Unitatea 1 de la Cernavodă se află în revizie programată de circa o lună.

În același interval, România a înregistrat un excedent de producție, cu exporturi de energie de aproape 1.800 MW.

Evoluția capacităților regenerabile
La nivel național, capacitatea instalată în energie fotovoltaică a ajuns la aproximativ 6.000 MW, incluzând atât parcuri industriale, cât și instalații ale prosumatorilor.

Acestor capacități li se adaugă circa 3.200 MW din producția eoliană, ceea ce plasează sursele regenerabile la un nivel comparabil cu cel al capacităților clasice din hidroenergie, termocentrale și nuclear.

Investițiile din ultimii ani în parcuri solare au fost susținute prin mecanisme de sprijin integrate în facturile de energie, cunoscute sub denumirea de certificate verzi, un sistem care a încurajat extinderea accelerată a acestui segment energetic.