România, dată exemplu negativ în Europa. Țara se confruntă cu un dezastru financiar: Am pierdut definitiv 7 miliarde de euro
SURSĂ FOTO: Dreamstime - România a pierdut 7 miliarde de euro din fondurile alocate prin PNRR
România a pierdut definitiv 7 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit informațiilor publicate de presa internațională. Țara noastră, care încearcă să majoreze veniturile la buget și să reducă deficitul bugetar excesiv, se confruntă cu o situație economică tot mai dificilă, în timp ce datoria publică continuă să crească.
Comisia Europeană a aprobat miercuri o versiune revizuită a PNRR, care aduce modificări importante atât în valoarea totală a fondurilor, cât și în etapele de implementare. Noul plan prevede o sumă totală de 21,41 miliarde de euro, incluzând granturi și împrumuturi, în timp ce valoarea inițială stabilită de Comisie depășea 28 de miliarde de euro. Din suma actualizată, granturile însumează 13,57 miliarde de euro, iar împrumuturile 7,84 miliarde de euro.
România trebuie să facă eforturi considerabile pentru a evita pierderea fondurilor rămase
Radio Europa Liberă a subliniat că pierderea celor 7 miliarde de euro este definitivă și că România trebuie să facă eforturi considerabile până în august 2026 pentru a evita pierderea fondurilor rămase. Țara trebuie să implementeze proiecte și reforme în valoare de 10 miliarde de euro într-o perioadă de patru ori mai scurtă decât cea avută la dispoziție până acum, respectiv din 2021.
În acest context, presa din Bulgaria subliniază faptul că situația economică a României este tot mai tensionată. În raportul privind primele 100 de zile de guvernare, prezentat la începutul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a recunoscut că România s-a aflat în pragul insolvenței, pe fondul unui deficit bugetar de peste 9%, al veniturilor cele mai scăzute din PIB din Uniunea Europeană și al cheltuielilor excesive. Pentru a stabiliza finanțele publice, guvernul a introdus două pachete de austeritate, însă acestea au generat proteste, nemulțumiri și opoziție socială.

Întârzierile în implementarea reformelor au determinat blocarea a aproape 900 de milioane de euro
În plus, Curtea Constituțională a respins recent planul guvernului de reformare a pensiilor din sistemul judiciar și de creștere a vârstei de pensionare pentru judecători și magistrați. Reforma, estimată la 231 de milioane de euro, era inclusă în PNRR și era una dintre condițiile pentru deblocarea fondurilor europene. Decizia Curții a provocat tensiuni politice majore, iar în ziua respingerii legii s-a discutat inclusiv despre posibilitatea unei demisii a prim-ministrului.
Întârzierile în implementarea reformelor au determinat blocarea a aproape 900 de milioane de euro din a treia tranșă de fonduri PNRR. Pentru a depăși impasul, guvernul trebuie să finalizeze până în luna noiembrie reforma pensiilor speciale, dar și pe cea privind numirea conducerii companiilor energetice de stat și a Agenției de Monitorizare și Evaluare a Performanței Întreprinderilor Publice, conform unor criterii clare și profesionale.
Perspectivele economice ale României rămân incerte
Pe lângă dificultățile administrative și politice, perspectivele economice ale României rămân incerte. Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru anul în curs, estimând o creștere de doar 1%, față de 1,6% în aprilie. În același timp, agenția de rating Fitch a majorat estimarea pentru deficitul bugetar, care ar urma să ajungă la 8,5% din PIB.
Fitch explică această evoluție prin dificultățile autorităților în reducerea deficitului, presiunile asupra cheltuielilor sociale, costurile tot mai mari ale creditării și ritmul lent de creștere economică. În acest context, pierderea celor 7 miliarde de euro din PNRR accentuează presiunea asupra bugetului de stat și riscul ca România să piardă și alte fonduri europene în anii următori, dacă reformele nu vor fi implementate la timp.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





