România, pe ultimul loc în UE la utilizarea serviciilor publice online. Suntem mult sub media europeană la e-guvernare
România continuă să se afle printre statele cu cea mai redusă utilizare a serviciilor publice online / digitale din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, serviciul de statistică al UE.
Deși tot mai mulți europeni folosesc platformele online ale administrațiilor publice, diferențele dintre statele membre rămân semnificative, iar România se situează la coada clasamentului.
Potrivit statisticilor europene, anul trecut aproape 72% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârste între 16 și 74 de ani au utilizat site-urile sau aplicațiile autorităților publice pentru diverse servicii. În contrast, în România procentul este de doar 24,1%, ceea ce plasează țara pe ultimul loc în UE în privința utilizării serviciilor de e-guvernare.
În partea superioară a clasamentului se află statele nordice și cele cu sisteme digitale dezvoltate. În Danemarca, 98% dintre cetățeni au folosit platformele online ale instituțiilor publice.
Niveluri foarte ridicate au fost înregistrate și în Țările de Jos, unde 96,2% dintre persoane utilizează aceste servicii, în Finlanda (96,1%) și în Suedia (96%), transmite Eurostat.
La polul opus se află România, urmată de Bulgaria, unde utilizarea ajunge la 36%, și de Italia, cu 57,7%. Datele arată că, deși digitalizarea administrației publice avansează în Europa, ritmul este inegal, iar unele state rămân semnificativ în urmă.
Pentru ce folosesc europenii serviciile digitale ale statului
La nivelul Uniunii Europene, cel mai frecvent motiv pentru care cetățenii accesează platformele de e-guvernare este obținerea de informații despre servicii publice, prestații sociale, legislație sau programul instituțiilor. Aproximativ 44,2% dintre europeni au declarat că au folosit aceste platforme în acest scop.
Pe locul al doilea se află accesarea informațiilor personale, cu 41,3% dintre utilizatori, urmată de depunerea declarațiilor fiscale, menționată de 38,2% dintre respondenți.
Cetățenii europeni utilizează, de asemenea, platformele administrației publice pentru programări sau rezervări (38,1%), descărcarea și tipărirea formularelor oficiale (36,7%) și pentru primirea documentelor ori a comunicărilor oficiale (36,6%).
Alte activități includ solicitarea de documente sau certificate (20,8%), consultarea registrelor publice (20,7%) și depunerea cererilor pentru prestații sau drepturi sociale (18,1%). Un procent mai mic, de 5,7%, a declarat că a folosit serviciile online ale statului pentru a depune cereri, reclamații sau plângeri.
Statisticile indică și diferențe importante în utilizarea cărții electronice de identitate pentru accesarea serviciilor online. În 2025, aproximativ 52% dintre europenii cu vârste între 16 și 74 de ani au declarat că și-au folosit actul de identitate electronic pentru a accesa servicii online în scopuri private în ultimele 12 luni.
Proporția depășește 90% în Danemarca, Finlanda, Țările de Jos, Suedia și Estonia. În schimb, nivelurile sunt mult mai scăzute în Germania (15%), Slovacia (14%), Bulgaria (12%) și România, unde doar 10% dintre cetățeni au declarat că au utilizat cartea electronică de identitate pentru astfel de servicii digitale.
