Contractul pentru primele 20 de rame electrice de lung parcurs a fost semnat în martie 2022 de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), iar șase luni mai târziu a fost suplimentat cu încă 17 unități.
Doar 10 trenuri Alstom au ajuns în România după doi ani
Valoarea totală a înțelegerii este de 2,42 miliarde de lei fără TVA și acoperă atât achiziția celor 37 de trenuri, cât și mentenanța acestora pentru 15 ani. Conform calendarului inițial, primul tren ar fi trebuit livrat în 2023, iar până în decembrie 2024 toate cele 37 de rame ar fi trebuit să fie în România.
Alstom a adus prima ramă în decembrie 2023, invocând dificultăți de aprovizionare cu materii prime pe fondul pandemiei și al războiului din Ucraina. În septembrie 2024, ARF și Alstom au semnat un act adițional care prelungea termenul de livrare până în decembrie 2025 și permitea punerea temporară în circulație a primei rame cu călători. Prima unitate a fost planificată pe ruta București – Brașov în noiembrie 2024, cu premierul de atunci și ministrul transporturilor printre primii pasageri.
„Documentul în cauză modifică elementele legate de durata contractului și prevede unele clauze contractuale care să permită punerea, temporară, în funcțiune cu călători a RE-IR TS3, ce va fi livrată de Alstom și face obiectul CSP aprobat prin HG nr.1328/28.12.2023, în vederea circulației temporare cu călători pe calea ferată din România. Astfel, trenurile livrate de Alstom sunt preconizate a intra în circulația cu călători, în baza livrării întregului lot de 37 de trenuri și obținerii autorizațiilor de tip și de introducere pe piața din România, în perioada noiembrie 2024 – decembrie 2025”, a transmis ARF la momentul respectiv.
Doar șase trenuri erau în circulație până la finalul anului 2025
Până la finele lui 2025, însă, doar șase trenuri erau efectiv în circulație, iar patru erau blocate în proceduri birocratice. Noua conducere ARF, condusă de Mihai Barbu, nu a mai recunoscut actul adițional, argumentând lipsa unui grafic clar de livrare, și a reluat calculul penalităților conform termenelor inițiale. Penalitățile, calculate de firma de consultanță Egis, se ridică la 415,3 milioane de lei fără TVA, din care 157,4 milioane până la 30 septembrie 2024 și 257,9 milioane până la 30 noiembrie 2025, potrivit datelor furnizate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară pentru Adevărul.
„Această situație, privind penalitățile de întârziere, face obiectul Cererii de arbitrare depusă de Alstom la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României”, a transmis ARF pentru sursa menționată.
Alstom nu a acceptat plata acestor sume și a acționat ARF la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. Întârzierea ramelor a stârnit critici severe din partea societății civile, Asociația Pro Infrastructură avertizând că politica „pumnului în gură” ar putea lăsa România fără trenuri noi pentru mulți ani. Specialiștii susțin că un astfel de deznodământ ar putea descuraja producătorii serioși de la viitoarele licitații.
„Pe bună dreptate, Alstom amenință cu rezilierea. Nefiind o organizație de caritate, rupe contractul dacă penalitățile depășesc costul rezilierii. Consecința: rămânem cu 4 trenuri fără mentenanță să ne spălăm pe cap cu ele, iar ministrul triumfător ne va spune că am înfrânt străinii. (…) Se poate ajunge la un compromis cu aplicarea ultimului calendar propus fix în perioada când primul tren era aproape omologat. Asta înseamnă un stat puternic: urechi de auzit și creier de gândit, nu doar pumn în gură”, avertiza Asociația Pro Infrastructură.
Ramele Coradia Stream au 121 de metri lungime, șase vagoane, 10 uși duble pe fiecare parte și 351 de locuri. Aceste trenuri pot atinge viteza de 160 km/h acolo unde infrastructura permite. Rutele pe care ar trebui să circule cele 37 de rame includ legături între București Nord și Constanța, Brașov, Arad, Timișoara, Cluj, Iași, Suceava și Galați; București Nord – Craiova – Târgu Jiu – Petroșani – Simeria; Cluj – Timișoara; Cluj – Suceava – Iași.
