România, Bulgaria și Grecia pun în mișcare coridorul strategic Marea Egee – Marea Neagră. Va conține și 3 noi poduri peste Dunăre

România, Bulgaria și Grecia pun în mișcare coridorul strategic Marea Egee – Marea Neagră. Va conține și 3 noi poduri peste Dunăre

Memorandum România-Bulgaria-Grecia. SURSA FOTO: Comisia Europeană

Publicat de Iulian Luca la 4 decembrie 2025, 17:34

Bulgaria, Grecia și România au făcut un pas concret pentru dezvoltarea unei axe majore de transport în sud-estul Europei. Printr-un memorandum semnat la Bruxelles, cele trei state au stabilit cadrul de cooperare pentru un proiect de infrastructură cu impact regional și european.

Memorandumul semnat la Bruxelles deschide cadrul oficial de cooperare

Memorandumul de Înțelegere a fost semnat miercuri, 3 decembrie, și vizează dezvoltarea Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee. Documentul stabilește colaborarea dintre cele trei state pentru accelerarea investițiilor în infrastructura rutieră, feroviară și fluvială pe axa sud–nord.

Acordul a fost semnat de Grozdan Karadjov, vicepremier și ministru al transporturilor din Bulgaria, de Konstantinos Kyranakis, ministrul alternativ al transporturilor din Grecia, și de Ionuț Cristian Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor din România. Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul instituțional prin comisarul pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas.

Oficialii implicați au arătat că inițiativa unei axe de transport între Marea Egee și Marea Neagră a existat de decenii, dar fără rezultate concrete. Semnarea memorandumului marchează trecerea de la stadiul conceptual la cel de implementare.

„Acest angajament al Greciei, Bulgariei şi României marchează un pas decisiv în consolidarea celui mai strategic coridor nord-sud din Europa de Sud-Est. Prin aprofundarea cooperării, consolidăm conectivitatea pentru cetăţeni şi întreprinderi şi întărim securitatea, competitivitatea şi rezilienţa Europei în Marea Egee, Marea Neagră şi Dunăre. Comisia Europeană le va fi alături în fiecare etapă”, a declarat comisarul pentru transport durabil şi turism, Apostolos Tzitzikostas.

Vicepremierul bulgar Grozdan Karadjov a subliniat că acest coridor poate deschide rute comerciale noi și poate avea un rol important în securitatea și mobilitatea la nivel continental. El a evidențiat importanța fluviului Dunărea, despre care a spus că trebuie să devină o infrastructură integrată, nu o frontieră.

memorandum romania-bulgaria-grecia
Memorandum România-Bulgaria-Grecia. SURSA FOTO: Comisia Europeană

Construirea a trei poduri noi peste Dunăre este un punct-cheie al proiectului

Un element central al acordului îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii dintre România și Bulgaria. În prezent, cele două țări sunt conectate prin doar două poduri rutiere principale peste Dunăre, situație considerată insuficientă.

Planul prevede construirea a trei noi poduri. Este vorba despre un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, un pod la Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Acestea sunt văzute ca investiții cu relevanță europeană, menite să reducă blocajele de frontieră și să ofere rute alternative pentru transportul de marfă și pasageri.

Totodată, liniile de feribot Oriahovo–Bechet, Sviștov–Zimnicea și Silistra–Călărași vor fi modernizate pentru utilizare dublă, civilă și strategică.

Trei mari trasee de transport vor lega Balcanii de Europa Centrală

Planul de acțiune anexat memorandumului definește trei direcții majore de dezvoltare. Prima vizează traseul Atena – Sofia – Vidin – Calafat – București, cu extensie spre Europa Centrală.

A doua leagă Salonic și Alexandroupolis de București prin Svilengrad și Ruse, cu deschidere spre Ucraina și Republica Moldova. A treia creează o conexiune directă între Alexandroupolis, Burgas, Varna și Constanța.

Prin această rețea, porturile din regiune capătă un rol strategic, iar fluxurile comerciale pot fi diversificate, reducând dependența de rute unice.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza finanțările disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include proiectele și în viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028–2034. De asemenea, sunt avute în vedere parteneriate public–private pentru accelerarea implementării.

Potrivit lui Grozdan Karadjov, obiectivul este dezvoltarea unei infrastructuri eficiente și coordonate, cu impact vizibil în economie și cu relevanță strategică pentru întreaga Europă.

Informații articol
Despre autor
Iulian Luca

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.