Vasile Dîncu consideră că Programul SAFE necesită o structură interguvernamentală dedicată
Vasile Dîncu a declarat că România ar trebui să înființeze o instituție interguvernamentală care să se ocupe exclusiv de Programul SAFE și de procesul de înzestrare a Armatei. El a explicat că, în lipsa unei astfel de structuri, proiectele riscă să se blocheze între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și cabinetul prim-ministrului.
Potrivit acestuia, o agenție specializată ar permite derularea mai rapidă și mai coerentă a proiectelor finanțate prin SAFE. Dîncu a subliniat că România are o oportunitate importantă, dar timpul de reacție este esențial.
Europarlamentarul PSD a arătat că România lucrează deja cu Ucraina în domeniul producției de drone. El a menționat existența unor întreprinderi mixte româno-ucrainene constituite în ultimele luni.
Dîncu a explicat că Ucraina este, în acest moment, foarte avansată în producția de drone. El a amintit că, potrivit informațiilor primite de la un general american prezent la comisia de specialitate, Ucraina ar fi produs anul trecut peste patru milioane de drone.
„Vreau să spun că România deja lucrează prin câteva întreprinderi împreună cu ucrainienii la producţie comună de drone (…) Ucrainienii sunt cei mai avansaţi în acest moment în producţia de drone, deja lucrează în proiecte cu românii, sunt câteva întreprinderi mixte care s-au fost constituite în aceste ultime luni (…) Ucrainenii au produs anul trecut peste 4 milioane de drone, ceea ce îmi spunea un general american care a venit la comisia noastră că este incredibil”, a declarat, marţi, la Strasbourg, Vasile Dîncu.
Capacitățile industriale din Apărare trebuie refăcute într-un timp scurt
Vasile Dîncu a susținut că România trebuie să se organizeze rapid pentru refacerea capacităților industriale din domeniul apărării. El a spus că acest lucru nu este pe deplin înțeles la nivel național și că întârzierea poate afecta participarea României la programe europene majore.
În acest context, el a făcut referire la situația actuală a companiei Romarm, unde există unități care funcționează la niveluri diferite de eficiență.
„Am încercat să explic, dar în România nu prea înţelegem, că va trebui să ne organizăm foarte repede pentru a reface capacităţile noastre industriale din domeniul apărării”, a adăugat Vasile Dîncu, precizând că „noi avem în acest moment la Romarm foarte multe întreprinderi cu două viteze.
Programul SAFE este văzut ca o oportunitate majoră, dar cu termene strânse
Potrivit lui Vasile Dîncu, Programul SAFE reprezintă o șansă importantă pentru România. El a avertizat însă că accesarea fondurilor și implementarea proiectelor presupun decizii rapide și structuri administrative clare.
În lipsa unei agenții dedicate, Dîncu a spus că România riscă să nu poată intra nici în proiectele legate de drone, nici în Programul SAFE, din cauza fragmentării responsabilităților între instituții.
Fostul ministru al Apărării a mai afirmat că și Consiliul Suprem de Apărare a Țării ar trebui să își schimbe rolul. El consideră că CSAT nu ar trebui să funcționeze doar ca o instituție care colectează avize de la ministere.
În opinia sa, CSAT ar trebui să devină un organism cu rol operațional, capabil să ia decizii concrete și să coordoneze eficient politicile de securitate și apărare.
„Ceea ce am tot militat (…) să avem câteva instituţii specializate în asta. Nu o să putem intra nici în programul de drone, nici în Programul SAFE, dacă nu vom face o instituţie interguvernamentală care să se ocupe de asta, o agenţie care să se ocupe, pentru că altfel orice proiect cade între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei şi Cabinetul primului ministru. Ar trebui să avem o agenţie care să se ocupă de implementarea Programului SAFE, de exemplu, şi care să fie interguvernamentală”, a afirmat Dîncu.
„Tot sperăm că şi CSAT-ul (…) CSAT-ul ar trebui să devină o instituţie operativă, nu doar o instituţie care culege avize de la toate ministeriile de forţă şi după aceea acolo hotărăşte ceva”, a mai declarat Vasile Dîncu.
România a finalizat în luna noiembrie aplicația de finanțare în cadrul Programului SAFE. Documentația a fost ulterior discutată în cadrul CSAT.
Proiectul propus prevede alocări de finanțare pentru capetele Autostrăzii Moldovei și include condiția ca jumătate dintre dotările finanțate prin acest program să fie produse în România.
