România are nevoie de majorarea taxelor pe proprietate. Ionuț Dumitru: România încasează foarte puțin față de mediile europene

Economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, a declarat că România nu ar putea atinge țintele de deficit bugetar pentru 2026 fără pachetul de măsuri fiscale aprobat recent de Curtea Constituțională, care include și majorarea impozitelor pe proprietate, măsură menită să reducă presiunea asupra datoriei publice și să alinieze România la media europeană de colectare.

România nu putea să-și respecte țintele de deficit fără pachetul de măsuri aprobat de CCR

Economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, avertizează că România nu își va putea respecta țintele de deficit bugetar pentru anul viitor fără pachetul recent aprobat de Curtea Constituțională.

Potrivit acestuia, majorarea impozitelor pe proprietate este o măsură necesară, având în vedere că România colectează în prezent doar aproximativ 0,5% din PIB din aceste taxe, comparativ cu media europeană de 1,6%, notează digi24.ro.

„Dacă ne uităm la taxele pe proprietate, într-adevăr, creșterea e destul de semnificativă de la 1 ianuarie. Însă mai trebuie spus un lucru care e scăpat din vedere. În România noi încasăm astăzi din taxele pe proprietate circa 0,5% din PIB, față de o medie europeană care e în jur de 1,6% din PIB, cam de trei ori mai mare. Adică oricum ne uităm la cifre, acestea arată că din taxele pe proprietate, România încasează foarte puțin față de mediile europene. Și atunci o creștere probabil a impozitelor pe proprietate ar fi justificată, mai ales dacă ne uităm și la vecinii noștri din Polonia, Ungaria, de exemplu, sau cei din Europa Centrală și de Est, vedem taxe pe proprietate mult mai mari decât avem noi în momentul de față”, a spus Dumitru.

Dumitru subliniază că ajustarea fiscală nu ține doar de venituri, ci și de cheltuieli.

„Dacă ne uităm pe buget, pe partea de venituri avem în principal o problemă de colectare, iar pe partea de cheltuieli avem o problemă de eficiență, problemă mai degrabă calitativă, de eficiență cheltuielii banilor publici. Deci, miza anilor următori este să facem aceste cheltuieli bugetare mai eficiente. Pe termen scurt însă, dat fiind că avem o problemă bugetară uriașă, trebuie să ținem pe loc factura de cheltuieli, pentru a putea permite și a facilita această ajustare bugetară de care avem nevoie, pentru că discutăm de o ajustare foarte mare pe care trebuie să o facem. De la peste 9% din PIB, să duci deficitul la 3% din PIB nu e un lucru deloc ușor, foarte complicat și atunci trebuie să ai și măsuri pe venituri – și aceste creșteri de taxe se încadrează în acest categorie, dar și pe partea de cheltuieli trebuie să depui eforturi, pentru a eficientiza factura de cheltuieli din general, salarii și tot ce înseamnă cheltuieli publice, pentru că nu se poate altfel”, a explicat Dumitru.

Majorarea salariului minim ar pune presiune mai mare pe companii

Referitor la salariul minim, Dumitru atrage atenția că o majorare în acest moment ar pune presiune suplimentară pe companii, afectând competitivitatea în condițiile în care costurile cu energia și salariile au crescut semnificativ în ultimii ani.

În contextul unui deficit de peste 9% din PIB în 2024 și a unei creșteri economice modeste, orice decizie privind majorarea salariului minim trebuie luată cu prudență.

„În calitate de economist, ce pot să spun este că venim după o perioadă de ani de zile în care salariul minim a crescut foarte repede, perioadă în care și costurile companiilor au crescut foarte mult. În primul rând, dacă ne uităm la prețul la energie, care a crescut enorm de mult în ultimii ani, la care adăugăm și creșterea costurilor cu salariile, vedem o presiune uriașă pe costurile companiilor și, nu întâmplător, competitivitatea companiilor românești a scăzut foarte mult în ultimii ani. Aducem aminte că anul trecut, deși am avut un deficit bugetar uriaș, de peste 9% din PIB, am avut o creștere economică de doar 0,8%, deși am suprastimulat consumul, nu am avut ofertă, nu am avut producție internă, pentru că această producție internă este lipsită de competitivitate în fața importurilor.

Una din cauzele fundamentale pentru această lipsă de competitivitate sunt tocmai aceste costuri foarte mari pe care companiile în ultimii ani le-au avut cu energia și cu salariile, care au crescut foarte repede. În contextul acesta, să pui o povară suplimentară în momentul de față, printr-o creștere suplimentară a salariului minim, e probabil o decizie nu foarte înțeleaptă. Da, decizia se va lua în cadrul coaliției. Ca economist, o să vă spun că nu e un moment potrivit pentru a putea pentru a crește în în plus salariul minim, dat fiind această problemă uriașă de competitivitate”, a spus Dumitru.

Angajamentele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență

În același timp, creșterea impozitelor pe proprietate se aliniază cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este comparabilă cu nivelul taxelor practicat în Polonia, Ungaria și alte state din Europa Centrală și de Est.

„N-am un calcul în momentul acesta, dar această decizie de a crește taxele pe proprietate era inclusă și în angajamentele pe care România și le asumase în PNRR. Dacă ne aducem aminte, o ajustare a sistemului de taxare a proprietății era prevăzută și în PNRR, dar face parte din programul de ajustare pe care România îl implementează pentru a putea reduce deficitul bugetar uriaș pe care îl avem, care, așa cum vedem cu toții, pune în continuare presiune foarte mare pe datoria publică care crește foarte repede. Probabil că depășim deja 60% din PIB de anul acesta”, a adăugat el.

Dumitru estimează că, fără pachetul de măsuri fiscale aprobat recent, obiectivul de reducere a deficitului pentru 2026 nu ar fi fost realizabil. Măsurile adoptate până acum ar urma să aducă un impact bugetar de aproximativ 3,6% din PIB, esențial pentru ajustarea fiscală necesară după ani cu dezechilibre bugetare semnificative.

„Dacă ne uităm la toate pachetele care s-au adoptat până acum, toate măsurile care au fost adoptate, ele aduc un impact bugetar de circa 3,6% din PIB în 2026, adică impactul este mai mult decât semnificativ, pentru că avem încă o dată o nevoie uriașă de ajustare bugetară. Când pleci de la aproape 10% din PIB deficit bugetar, orice măsură pe care o iei trebuie să aibă un impact semnificativ pentru a putea aduce deficit într-o zonă cât de cât mai sănătoasă”, a mai spus Dumitru.