România are nevoie de lucrători din afara UE. Guvernul propune un plafon de 100.000 de muncitori străini în 2026

Guvernul propune menținerea unui plafon de până la 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii în 2026, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat de Ministerul Muncii. Măsura este justificată de deficitul cronic de forță de muncă și de epuizarea rapidă a contingentului din 2025, în contextul în care mai multe sectoare economice depind tot mai mult de angajați din afara UE.

Ministerul Muncii a lansat în transparență decizională proiectul de Hotărâre de Guvern care stabilește contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România în anul 2026.

Conform documentului, autoritățile propun un plafon maxim de 100.000 de persoane din afara Uniunii Europene care pot fi încadrate în muncă, în baza Ordonanței Guvernului nr. 25/2014.

Măsura este justificată de deficitul structural de forță de muncă, agravat în ultimii ani de emigrația masivă, îmbătrânirea populației active și lipsa candidaților disponibili pe piața internă.

Proiect de HG la Ministerul Muncii. De ce a fost ales plafonul de 100.000 de lucrători străini?

Nota de fundamentare arată că nivelul de referință analizat inițial de Guvern a fost de 90.000 de lucrători, ușor sub plafonul stabilit pentru anul 2025. Totuși, forma finală a proiectului păstrează limita de 100.000, pentru a oferi o marjă de flexibilitate angajatorilor, în funcție de evoluția economică din 2026.

Practic, Executivul lasă deschisă posibilitatea utilizării integrale a contingentului, dacă cererea de pe piața muncii va continua să crească. Autoritățile subliniază că plafonul reprezintă un maximum, nu o țintă obligatorie, urmând să fie folosit doar în măsura în care situația o va impune.

Piața muncii, tot mai dependentă de lucrători din afara UE

Datele oficiale invocate în proiect arată că, până la 30 septembrie 2025, au fost eliberate aproape 84.000 de avize de angajare și detașare, iar peste 7.000 de solicitări se aflau încă în curs de soluționare.

Astfel, contingentul aferent anului 2025 a fost aproape epuizat înainte de finalul anului. În același timp, România avea peste 136.000 de cetățeni străini cu permise de ședere temporară valabile pentru muncă, iar în primele nouă luni ale anului fuseseră emise peste 42.500 de vize de muncă.

Evoluția confirmă faptul că nevoia de lucrători străini este una structurală, nu conjuncturală, în condițiile în care, din 2022 încoace, România acordă anual peste 100.000 de avize de muncă pentru cetățeni din afara UE.

Domenii afectate și excepții de la contingent

Conform datelor ANOFM, în 2025 au fost declarate peste 407.000 de locuri de muncă vacante, multe dintre ele raportate repetat, semn că nu pot fi ocupate. Cele mai afectate sectoare sunt construcțiile, transporturile, HoReCa, comerțul, curieratul, paza și securitatea, serviciile de curățenie și industria alimentară.

Guvernul arată că lucrătorii străini nu înlocuiesc forța de muncă locală, ci acoperă goluri care ar putea genera blocaje economice și întârzieri în proiecte publice și private, inclusiv cele finanțate prin PNRR.

Plafonul de 100.000 nu include însă mai multe categorii speciale, precum lucrătorii sezonieri din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, personalul înalt calificat cu Carte albastră UE sau persoanele implicate în proiecte strategice.

Executivul estimează că, și în varianta utilizării integrale a contingentului, lucrătorii străini ar reprezenta aproximativ 1,16% din populația ocupată a României.