Mugur Isărescu spune că economia a intrat într-o zonă de frânare bruscă după ajustarea fiscală și ieșirile masive de capital
Mugur Isărescu a admis că ținta de inflație pentru finalul anului a fost revizuită la 3,9%, de la 3,7% anterior.
Cea mai importantă parte a intervenției sale a vizat însă evenimentele din vara trecută. Guvernatorul a amintit criza din luna mai, moment în care demisia premierului a arătat piețelor vulnerabilitatea României într-un context politic tensionat.
Consecința a fost ieșirea de capital estimată la aproximativ 10 miliarde de euro. În acel context, prioritatea autorităților a fost finanțarea deficitului, menținerea ratingului de țară și păstrarea accesului la împrumuturi externe.
În această logică, pachetul fiscal negociat cu Comisia Europeană a fost descris drept o centură de siguranță. Guvernatorul a arătat însă că ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creștere economică.
El a explicat că deviația PIB a intrat în teritoriu negativ și că cererea agregată s-a prăbușit. România a trecut, în mai puțin de câteva luni, de la excedent de cerere la un deficit major de cerere care va continua.
Guvernatorul BNR explică de ce prognoza de inflație din februarie 2025 nu a anticipat creșterea spre 10%
Isărescu a răspuns și criticilor privind prognoza de inflație din februarie 2025, când BNR estima pentru decembrie 2025 un nivel de 3,8%, în timp ce rezultatul final a fost aproape 10%.
Guvernatorul a arătat că, la momentul realizării prognozei, nu era cunoscut conținutul pachetului fiscal care urma să fie adoptat. În acea perioadă se discutau mai multe variante de măsuri, inclusiv introducerea cotei progresive, care ar fi avut un impact diferit asupra inflației.
El a precizat că banca centrală nu avea cum să introducă în model un pachet care nu era cunoscut și nici să anticipeze amploarea liberalizării prețului la energia electrică. După adoptarea măsurilor, în lunile iulie-august, prognoza a fost revizuită și s-a apropiat de evoluția reală.
Guvernatorul a explicat că prognoza nu a fost greșită, ci că realitatea s-a schimbat radical după adoptarea măsurilor fiscale și liberalizarea unor prețuri la energie.
„Răspundem și unor postări pe care le-am văzut recent cum de a greșit Banca Națională în urmă cu un an, în februarie 2025, când a prognozat pentru decembrie 2025 3,8% inflație și a ieșit 10%, sau aproape 10%.
Deci nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale, că nimeni nu știa care va fi. Atunci, în februarie, dacă vă vă aduceți aminte, în afară de situația politică complicată pe care am trăit-o cu toții, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive- care nu ar fi avut același impact asupra inflației. Deci nu aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoșteam.
Nu știam nici cât și până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică, dar imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce, până la urmă, s-a întâmplat”, a spus Isărescu.
Consumul în scădere și declinul comerțului pot duce la o recesiune dacă investițiile publice nu cresc semnificativ
Isărescu a descris o economie în care consumul se retrage vizibil. El a vorbit despre mai puține ieșiri în oraș, mai puține achiziții vestimentare, mai puține vacanțe și un comerț aflat în declin.
Guvernatorul a arătat că lumea de afaceri reclamă un declin major al cifrei de afaceri și a avertizat că această scădere din comerț ar putea conduce la o recesiune reală pentru întreg anul.
„Acest declin al cifrei de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune adevărată pentru întreg anul”, a spus oficialul BNR.
În viziunea BNR, investițiile publice sunt singurul motor care poate susține creșterea economică fără a reaprinde inflația și dezechilibrele externe. Totuși, el a subliniat că, în România, consumul este de câteva ori mai mare decât investițiile, inclusiv cele publice.
Pentru a compensa o cădere serioasă a consumului, investițiile publice ar trebui să crească la două cifre. Guvernatorul a arătat că acest efort ar presupune o accelerare puternică din partea statului.
„Ar trebui o creștere a investițiilor publice de două cifre”, a spus Isărescu.
Isărescu a legat scăderea consumului și de dimensiunea socială și politică a fenomenului. El a explicat că reducerea consumului populației este dureroasă din punct de vedere social și are impact asupra stabilității politice.
În analiza BNR, stabilitatea politică devine o condiție esențială pentru evitarea recesiunii în 2026, pentru continuarea dezinflației și pentru recâștigarea încrederii investitorilor.
