România a pierdut o femeie unică: Jurnalista Brîndușa Armanca s-a stins din viață. Presa nu o va uita vreodată

Brîndușa Armanca a plecat dintre noi, la doar câteva săptămâni după ce Timișoara i-a acordat titlul de Cetățean de Onoare. Jurnalista și profesoara universitară lasă în urmă o carieră impresionantă, generații de jurnaliști formați și o voce care, timp de decenii, a apărat libertatea presei.

A murit Brîndușa Armanca. Jurnalista și profesoara universitară avea 72 de ani

Jurnalista, autoarea și profesoara universitară Brîndușa Armanca a murit vineri, 28 august. A decedat la vârsta de 72 de ani, la scurt timp după ce a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara. Dispariția sa a fost anunțată de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care a transmis că orașul și România au pierdut „un reper de profesionalism și curaj civic”.

Primăria Timișoara a descris-o drept una dintre cele mai respectate voci ale presei și culturii timișorene. Dominic Fritz a amintit implicarea constantă a Brîndușei Armanca în promovarea valorilor Proclamației de la Timișoara, precum și în apărarea libertății de exprimare și a dialogului public.

Titlul de Cetățean de Onoare îi fusese acordat în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Timișoarei, pe 3 august. Brîndușa Armanca s-a numărat printre cele șase personalități propuse de primarul Dominic Fritz pentru această distincție.

„Timişoara deplânge pierderea jurnalistei, autoarei şi profesoarei universitare Brînduşa Armanca, una dintre cele mai respectate voci ale presei şi culturii timişorene, Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara. Timişoara şi România au pierdut un reper de profesionalism şi curaj civic, într-o perioadă extrem de dificilă. Îi sunt recunoscător Brînduşei Armanca pentru încăpăţânarea cu care a promovat valorile Proclamaţiei de la Timişoara şi s-a bătut pentru libertatea de exprimare şi dialog”, a declarat, într-un comunicat de presă, edilul Timișoarei.

Viața personală

Brîndușa Armanca s-a născut în 1954, la Câmpulung Moldovenesc, și și-a legat cea mai mare parte a vieții de Timișoara și de mediul cultural și universitar din vestul țării. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara și și-a continuat studiile la Universitatea din București, unde a obținut titlul de doctor în filologie.

Dincolo de activitatea profesională, Armanca a fost implicată în viața civică a Timișoarei. A ocupat funcția de vicepreședinte al Societății Timișoara și a fost membră a Grupului pentru Dialog Social. În aceste roluri, a susținut valorile democratice, libertatea de exprimare și principiile Proclamației de la Timișoara.

A avut și o activitate importantă în domeniul diplomației culturale. Între 2006 și 2012, a condus Institutul Cultural Român din Budapesta, unde a fost implicată în dezvoltarea relațiilor culturale dintre România și Ungaria și în promovarea culturii române în Europa. Între 2010 și 2011, a deținut și președinția EUNIC Hungary, organizație care reunea institute culturale europene din Ungaria.

Viața profesională

Brîndușa Armanca și-a început cariera în presă în 1978, la revista „Orizont” din Timișoara. De-a lungul anilor, a colaborat cu publicații precum „Expres”, „Averea” și „22”, dar și cu Radio Europa Liberă, Contributors.ro, PressHub și HotNews. A ocupat, de asemenea, funcția de director coordonator editorial al Grupului de Presă „Ziua”.

Între 1997 și 2003, a condus Studioul Teritorial TVR Timișoara. În această perioadă a realizat și documentare despre Timișoara și Banat, printre care „Timișoara rozelor”, unele dintre producțiile sale fiind premiate în țară și în străinătate.

Un rol important în cariera sa l-a avut activitatea universitară. Brîndușa Armanca s-a numărat printre fondatorii Secției de Jurnalistică a Universității de Vest din Timișoara și a contribuit la formarea mai multor generații de jurnaliști. Ulterior, a fost profesor universitar la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, unde a predat discipline precum etica jurnalistică și legislația presei, jurnalismul de televiziune și producția TV.

A fost și autoarea mai multor volume dedicate jurnalismului, mass-media, istoriei recente și spațiului cultural bănățean. Printre lucrările sale se numără „Televiziunea regională în România”, „Ghid de comunicare pentru jurnaliști și purtători de cuvânt”, „Media culpa” și „Istoria recentă în mass-media. Frontieriștii”. Unele dintre volumele sale au fost traduse în limba maghiară.

Activitatea Brîndușei Armanca a fost recunoscută atât în România, cât și în Ungaria. Printre distincțiile primite se numără Distincția Culturală a Academiei Române, acordată în 2005, și Premiul pentru Merit Cultural al Ungariei, primit în 2012.

Prin activitatea sa în presă, universitate, cultură și societatea civilă, Brîndușa Armanca a rămas una dintre figurile importante ale jurnalismului timișorean și ale presei românești postcomuniste.