Doliu în lumea artei: „Regina bulinelor”, Yayoi Kusama, s-a stins din viață

Cunoscută pentru bulinele sale inconfundabile, peruca roșie și instalațiile care au cucerit milioane de oameni, Yayoi Kusama a transformat halucinațiile într-o artă revoluționară. „Regina bulinelor” a murit, lăsând în urmă o poveste de viață la fel de spectaculoasă precum creațiile sale.

Doliu în lumea artei: „Regina bulinelor”, Yayoi Kusama, a murit

Legendara artistă japoneză Yayoi Kusama, una dintre cele mai importante figuri ale avangardei, cunoscută în întreaga lume drept „regina bulinelor”, a murit. A decedat la onorabila vârstă de 97 de ani. Decesul ei a avut loc pe data de 14 august.

Anunțul a fost făcut abia joi, 27 august, de compania care îi administra activitatea. Reprezentanții ei au transmis că artista și-a dedicat întreaga viață creației și a avut o carieră apreciată la nivel internațional, activitatea sa cuprinzând artele vizuale, performance-ul, ficțiunea și poezia.

Cu peruca sa roșie, tunsă în stil bob, și cu universul vizual dominat de buline, oglinzi și culori intense, Kusama a devenit una dintre cele mai recognoscibile artiste contemporane. Instalațiile sale imersive au atras milioane de vizitatori și au cunoscut un succes uriaș inclusiv în era rețelelor sociale, când camerele sale cu oglinzi au devenit unele dintre cele mai fotografiate experiențe artistice din lume.

Popularitatea dobândită în ultimii ani a venit însă după o perioadă îndelungată în care contribuția sa la dezvoltarea artei contemporane nu a primit recunoașterea pe care artista considera că o merita.

Cine a fost Yayoi Kusama?

viața personală

Yayoi Kusama s-a născut în 1929, la Matsumoto, în Japonia, într-o familie înstărită care administra pepiniere. Copilăria sa a fost însă una dificilă, marcată de relația cu o mamă abuzivă și de infidelitățile tatălui. În timp ce familia își imagina pentru ea un viitor convențional, Kusama își petrecea timpul desenând florile din jurul casei, în ciuda încercărilor mamei sale de a o opri.

Încă din copilărie, artista a început să aibă halucinații. Ea povestea că vedea florile multiplicându-se în jurul său și că avea impresia că acestea îi vorbeau. Desenul a devenit modul prin care încerca să dea un sens acestor experiențe și să le controleze. Mai târziu, aceste imagini aveau să se transforme în unele dintre temele centrale ale operei sale, dominată de repetiție, infinit și ideea de dispariție a individului în spațiu.

La vârsta de 13 ani, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Kusama a fost recrutată pentru a produce țesături destinate parașutelor armatei japoneze. După război, a studiat nihonga, stilul tradițional japonez de pictură, la Kyoto, însă s-a declarat frustrată de limitele acestuia. A refuzat și viitorul pe care părinții îl pregătiseră pentru ea, inclusiv perspectiva unei căsătorii aranjate și a unei vieți dedicate familiei, alegând să plece în Statele Unite.

În perioada petrecută la New York, Kusama a avut o relație platonică, dar obsesivă, cu artistul Joseph Cornell. După moartea acestuia, în 1972, starea sa psihică s-a deteriorat, fiind marcată de halucinații, atacuri de panică și tentative de sinucidere. În 1977, artista a ales să se interneze într-un spital de psihiatrie din Tokyo, unde a decis ulterior să locuiască permanent. Stabilitatea oferită de acest mediu i-a permis să continue să lucreze zilnic în atelierul său din apropiere, transformând arta într-o constantă a vieții sale.

cariera și succesul care a venit după decenii

Yayoi Kusama s-a mutat la New York în 1958, unde a intrat în contact cu lumea artistică americană și cu personalități precum Donald Judd. Acolo a început să realizeze seria „Infinity Nets”, alcătuită din câmpuri vaste de forme repetitive care acopereau întreaga suprafață a pânzei. Prima lucrare din această serie a fost vândută în 1962 pentru doar 75 de dolari, însă valoarea operei sale avea să crească spectaculos de-a lungul timpului. În 2014, tabloul „White No. 28” a fost adjudecat la licitație pentru 7,1 milioane de dolari, stabilind la acel moment un record pentru o artistă în viață.

Kusama a fost considerată o precursoare a pop-art-ului, minimalismului și artei feministe și i-a influențat pe artiști precum Andy Warhol, Claes Oldenburg și George Segal. În același timp, ea a susținut că numeroase idei pe care le-a dezvoltat în anii 1960 au fost preluate ulterior de artiști bărbați, în timp ce contribuția sa a fost ignorată sau minimizată de lumea artei.

În 1963, a început să creeze așa-numitele „sculpturi moi”, obiecte și piese de mobilier acoperite cu forme falice realizate din material textil. Artista explica faptul că aceste lucrări reprezentau o încercare de a-și confrunta și depăși propriile temeri legate de sexualitate. În aceeași perioadă, a devenit cunoscută și pentru performance-urile sale provocatoare, organizând „festivaluri ale corpului” cu participanți dezbrăcați și pictați cu buline. A atras atenția și prin acțiuni cu un puternic mesaj politic, inclusiv prin proteste împotriva războiului din Vietnam și a invaziei Cehoslovaciei.

Una dintre cele mai cunoscute apariții ale sale a avut loc la Bienala de la Veneția din 1966, când a prezentat instalația „Narcissus Garden”, formată din 1.500 de bile reflectorizante care creau impresia unui spațiu infinit. Artista a început să vândă bilele vizitatorilor cu doi dolari bucata, sub sloganul „Narcisismul tău de vânzare”, iar organizatorii au intervenit pentru a opri acțiunea.

După o perioadă în care interesul pentru opera sa a scăzut, Kusama a revenit în atenția publicului internațional în anii 1990. În 1993, a reprezentat Japonia la Bienala de la Veneția cu o instalație care a readus în prim-plan unul dintre motivele sale celebre: dovleacul. Acest obiect devenise o imagine recurentă în creația artistei încă din copilărie, când, potrivit propriilor relatări, a avut o experiență halucinatorie în timpul unei vizite alături de bunicul său.

Consacrarea definitivă a venit odată cu dezvoltarea instalațiilor sale cu oglinzi, inspirate din lucrări realizate încă din anii 1960. Camerele infinite, luminile colorate și dovlecii uriași au cucerit publicul din întreaga lume și au devenit un fenomen al erei Instagram. Expozițiile sale retrospective de la Muzeul de Artă Modernă din New York, Tate Modern din Londra și Muzeul Hirshhorn din Washington au atras un număr uriaș de vizitatori, iar biletele s-au epuizat rapid.

În ciuda succesului mondial, Yayoi Kusama a continuat să se considere o artistă din afara sistemului. Ea spunea că nu știe cum va fi clasificată după moarte și că se simțea confortabil în postura de outsider. Moștenirea sa artistică a demonstrat însă că imaginile, fricile și obsesiile care au urmărit-o întreaga viață au devenit, în cele din urmă, sursa unei opere care a schimbat profund arta contemporană.