România a depus a patra cerere de plată din PNRR. Dragoş Pîslaru spune că valoarea totală depășește 2,62 miliarde de euro

România a depus a patra cerere de plată din PNRR. Dragoş Pîslaru spune că valoarea totală depășește 2,62 miliarde de euro

SURSA FOTO: mfe.gov.ro- Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru

Publicat de Leonard Bădilă la 19 decembrie 2025, 22:26

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri seară că România a depus oficial cea de-a patra cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Demersul anunțat de ministrul Dragoș Pîslaru marchează o nouă etapă importantă în procesul de accesare a fondurilor europene alocate țării noastre. Potrivit informațiilor prezentate, cererea de plată are o valoare totală de peste 2,62 miliarde de euro. Suma este aferentă exclusiv componentei de bani nerambursabili din PNRR, fără a include împrumuturi.

Dragoș Pîslaru anunță că România a depus oficial a patra cerere de plată din PNRR

Documentația transmisă Comisiei Europene cuprinde un număr de 62 de ținte și jaloane, toate fiind îndeplinite din componenta de granturi. Acestea vizează implementarea unor reforme și investiții asumate de România în cadrul mecanismului european de redresare, care urmărește susținerea economiei și accelerarea modernizării în domenii-cheie.

„Bună seara, la propriu: a patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde Euro. Mai exact: 2.620.279.973 Euro.

Aceasta este suma de bani europeni pe care o așteptăm să intre în contul României. Implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naționale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică”, a scris ministrul pe Facebook.

Depunerea celei de-a patra cereri de plată reprezintă un pas esențial pentru continuarea fluxului de finanțare din fondurile europene nerambursabile și confirmă îndeplinirea etapelor stabilite în calendarul PNRR. Sumele obținute urmează să fie utilizate pentru proiecte strategice menite să sprijine dezvoltarea economică și instituțională a României.

„Principalele ținte și jaloane din CP4 vizează:

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern pentru reabilitarea a 13 baraje existente și pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor;

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Înființarea și dezvoltarea birourilor pentru ghișeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei;

Ministerul Energiei: Finalizarea listării unui pachet de până 15% din acțiunile Hidroelectrica;

Ministerul Justiției: Intrarea în vigoare a legilor justiției, Rata de ocupare a 85% din posturile de procuror din cadrul DNA, Investiții pentru digitalizarea sistemului judiciar;

Agenția Națională pentru Achiziții Publice: Implementarea formularelor naționale electronice în procedurile de achiziții publice în conformitate cu legislația UE, operaționalizarea organismelor de achiziții centralizate;

Ministerul Finanțelor: Finalizarea analizei cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației și o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele, formare personal ANAF în domeniul managementului riscurilor, operaționalizare BID, reforma fiscală generală.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Instrumente financiare pentru sectorul privat – Operațiunile de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului;

Autoritatea Națională pentru Cercetare: completarea legislației privind cercetarea științifică si dezvoltarea tehnologică, punerea în aplicare și evaluarea planurilor de acțiune de către instituțiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor;

Ministerul Culturii: Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural;

Ministerul Sănătății: 2000+ cabinete de medici de familie renovate și/sau dotate cu echipamente medicale; aprobarea pachetului de servicii si a Contractului-cadru care reglementează condițiile de acordare a asistenței medicale, medicamentele și dispozitivele medicale, dispozitivele și tehnologiile de asistare în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: 50 de centre comunitare modernizate (centre de zi și centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități);

Secretariatul General al Guvernului: continuarea reformei companiilor de stat prin creșterea transparenței, numiri în funcțiile de conducere pe baza criteriilor de performanță, precum și luarea deciziilor cu privire la viitorul acestora exclusiv în funcție de analize care au la bază indicatori financiari și non-financiari; un nou sistem de gestionare strategică și de planificare strategică este operațional în toate ministerele, funcționari publici calificați să îndeplinească funcția de „experți în dezvoltare durabilă” în instituțiile publice de la nivel central și local;

Ministerul Educației: Intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”, instruirea a 45.000 de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE.

Ministerul Transporturilor și Infrastructuri: adoptarea legislației privind taxa de poluare și încurajarea achiziționării vehiculelor nepoluante.
Mulțumesc colegilor din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene care au lucrat în această zi de vineri până târziu în noapte pentru a depune cererea de plată, precum și pentru toate celelalte nopți foarte lungi petrecute la muncă.

Ce urmează acum? Termenul de răspuns din partea Comisiei este de maxim 60 zile. În paralel, ne asigurăm că ne pregătim temeinic pentru pașii următori”, a mai scris ministrul.

În încheiere, ministrul a amintit că toate proiectele PNRR pot fi urmărite transparent de către oricine, oricând, în tabloul de bord. Acesta poate fi accesat AICI.

Postarea ministrului poate fi vizualizată aici.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat mai multe investiții

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a informat anterior că Bistriţa beneficiază, începând de vineri, de un nou corp al spitalului judeţean, construit la cele mai înalte standarde și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noua clădire este modernă, curată și digitalizată, marcând un pas important în modernizarea infrastructurii medicale din regiune.

Investiția totală depășește 606 milioane de lei și include 235 de paturi, un bloc operator modern, facilități de cardiologie intervențională cu sală hibridă, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, hemodializă și recuperare neurologică. În paralel, clădirile vechi ale spitalului au fost modernizate, iar fluxurile medicale au fost digitalizate pentru a permite medicilor să se concentreze mai mult pe pacienți și mai puțin pe sarcinile administrative.

Implementarea acestui proiect face parte dintr-un program mai amplu de investiții publice finanțate din PNRR, care include și autostrăzi, școli modernizate și alte unități sanitare. Ministrul Dragoș Pîslaru a subliniat importanța colaborării eficiente între autoritățile centrale și locale și a menționat că încă șapte spitale vor fi realizate în cadrul PNRR. Această investiție demonstrează cum fondurile europene, gestionate profesional, pot aduce beneficii concrete pentru cetățeni.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.