Revoluție în companiile de stat. Guvernul oprește interimatele, începe restructurarea și lansează prima hartă strategică a economiei

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat luni, 24 noiembrie 2025, principalele direcții ale reformei companiilor de stat, un proces pe care Executivul îl consideră fără precedent ca amploare. Planul cuprinde eliminarea conducerilor interimare, restructurarea firmelor cu pierderi, crearea unei hărți sectoriale strategice și introducerea unui registru unic al companiilor publice. Reforma începe cu un proiect-pilot care va testa noua arhitectură de guvernanță pe zece companii.

România are în prezent 1.502 companii de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat, luni, că România are în prezent 1.502 companii de stat, iar dintre cele aflate în subordinea autorităților centrale, 83 concentrează pierderi istorice evaluate la aproximativ 14 miliarde de lei.

În același timp, Executivul pregătește un registru unic al tuturor întreprinderilor publice, iar procesul de reformă va debuta cu un pachet-pilot de zece companii din sectoarele Energie și Transporturi.

În deschiderea conferinței de presă, vicepremierul a subliniat importanța momentului:

„Astăzi e o zi importantă pentru mine, este o zi în care am avut posibilitatea să întâlnesc miniştrii şi Comitetul naţional pentru reforma companiilor de stat (…) În cadrul acestui comitet, am prezentat arhitectura reformei companiilor de stat, aşa cum o vedem noi. Cred că este cea mai amplă acţiune de acest tip, din ultimii ani.”

Gheorghiu a amintit că reforma urmărește două direcții principale:
– eliminarea conducerilor interimare până la 31 martie 2026, un jalon PNRR;
– restructurarea a cel puțin trei companii de stat până la 31 august 2026.

„Este o nevoie pe care societatea o resimte, este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curăţenie, de a face ordine şi de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetăţeanului, în serviciul public şi să nu producă pierderi”, a completat vicepremierul.

O hartă națională pentru reorganizarea companiilor de stat

În cadrul Comitetului, a fost prezentată și o „hartă sectorială” care, potrivit Oanei Gheorghiu, reprezintă un instrument strategic prin care statul își definește, pentru prima dată, ambițiile și rolul în diferite domenii economice.

„Este un instrument care ajută Comitetul şi Guvernul şi ministerele să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate şi vor fi restructurate în viitor”, a explicat aceasta.

Vicepremierul a precizat că România are în prezent 1.502 companii de stat, dintre care:
– 230 sunt controlați la nivel central;
– 1.272 se află în subordinea autorităților locale.

Dintre companiile centrale, 83 înregistrează cele mai mari pierderi istorice, estimate la aproape 14 miliarde de lei.

AMEPIP și noua arhitectură de guvernanță

Gheorghiu a detaliat că modelul de reformă propus reconfigurează rolurile instituționale:

– Comitetul Național pentru Reformă devine centrul decizional,
– Unitatea de guvernanță din cadrul Secretariatului General al Guvernului se transformă într-un organism tehnic cu rol de colectare și analiză a datelor,
– AMEPIP primește un rol mai puternic în monitorizarea și evaluarea performanțelor companiilor publice.

Vicepremierul a subliniat implicarea Ministerului Finanțelor în evaluarea riscurilor fiscale:

„Aduce încă o dată în atenţie AMEPIP, care devine un pilon important (…) Ministerul Finanţelor face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar.”

Registru unic pentru toate companiile de stat

O altă măsură anunțată este crearea unui registru unic al întreprinderilor publice, complementar tabloului de bord al AMEPIP. Acesta va include raportările financiare lunare depuse la Ministerul Finanțelor.

„Acest registru are rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă”, a spus Gheorghiu.

Startul reformei: 10 companii-pilot din Energie și Transporturi

Procesul de restructurare va începe cu zece companii, selectate în cooperare cu Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor.

„Ne-am propus să începem cu 10 companii (…) Ceea ce ştiu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei şi 6 din transporturi”, a precizat vicepremierul.

Conduceri definitive la AMEPIP și în 48 de companii

În ceea ce privește numirea conducerii AMEPIP, procesul este aproape finalizat.

„Din câte ştiu, procesul de selecţie este în faza finală. Urmează ca, cel târziu, în data de 27 să avem conducerea statutară numită”, a declarat Oana Gheorghiu.

În paralel, pentru 48 de companii, inclusiv din sectorul Energiei, urmează să fie desemnate conduceri definitive până la 31 martie 2026.

Vicepremierul a menționat că jalonul privind reducerea cu 50% a conducerilor interimare este „probabil” îndeplinit.

„Pot să vă spun despre cele 48 de companii (…) care vor avea conducerile definitive până la 31 martie. Jalonul era reducerea cu cel puţin 50% a conducerilor interimare din companii. Probabil că el este atins cu 50%”, a precizat aceasta.