Retragerea trupelor americane din România provoacă reacții dure în SUA: Momentul nu putea fi mai prost. Când ne retragem, îi dăm spațiu de manevră lui Putin

Decizia administrației Trump de a retrage Brigada 2 a Diviziei 101 Aeropurtate din România fără înlocuirea acesteia a declanșat critici severe în rândul veteranilor și experților militari americani. Ei avertizează că această mutare slăbește capacitatea de descurajare a NATO pe flancul estic și transmite un semnal greșit Rusiei, într-un moment în care tensiunile din zona Mării Negre sunt în creștere.

Reacții puternice în SUA: „Momentul nu putea fi mai prost”

Retragerea trupelor americane din România a stârnit un val de reacții în Statele Unite, atât din partea veteranilor de război, cât și a analiștilor militari. Potrivit publicației Kyiv Post, măsura presupune retragerea Brigăzii 2 de Infanterie a Diviziei 101 Aeropurtate, dislocată pe teritoriul României începând din 2022, fără ca o altă unitate să o înlocuiască.

Oficialii de la Pentagon au explicat că este vorba despre o „ajustare strategică” menită să redirecționeze resursele către zona Indo-Pacific, în contextul noilor priorități de apărare ale administrației Trump. Totuși, numeroși experți consideră că momentul ales este extrem de delicat, dat fiind contextul geopolitic tensionat de la Marea Neagră și atacurile ruse tot mai frecvente în proximitatea graniței Ucrainei cu România.

„Este un element esențial al descurajării lui Putin, iar momentul nu putea fi mai prost. Când ne retragem, îi dăm spațiu de manevră”, a declarat Jeremy Hunt, fost ofițer de informații al armatei americane și actual lider al organizației Veterans On Duty.

Critici privind impactul asupra flancului estic al NATO

Decizia Washingtonului riscă să aibă efecte majore asupra încrederii aliaților din Europa de Est, susțin analiștii. România, Polonia și statele baltice se bazează în mare măsură pe prezența trupelor americane ca factor de descurajare a agresiunilor ruse.

„Leadershipul american înseamnă prezență. Absența noastră ridică întrebări despre soliditatea angajamentului față de articolul 5 al NATO”, a mai subliniat Hunt, potrivit Kyiv Post.

Anumiți experți din domeniul apărării susțin că Washingtonul ar fi trebuit să evite o astfel de mișcare înainte ca Alianța să adopte o nouă strategie pentru apărarea flancului estic. Ei atrag atenția că România joacă un rol crucial în logistica NATO pentru Ucraina și în supravegherea rutelor maritime din Marea Neagră, unde Rusia a intensificat operațiunile militare și atacurile cu drone.

Posibile efecte în lanț și în alte țări din regiune

Deși Pentagonul a precizat că trupele americane din Polonia și statele baltice nu vor fi afectate, surse diplomatice europene au semnalat pentru Kyiv Post că ar exista planuri de reducere a efectivelor și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia până la finalul anului.

Oficiali NATO consultați de publicația ucraineană spun că o astfel de evoluție ar putea fi interpretată de Moscova drept un semnal de slăbiciune.

„Rusia nu vede gesturile diplomatice, ci doar prezența militară. Fie ești acolo, fie nu ești”, a declarat un diplomat european sub protecția anonimatului.

România – un punct strategic în apărarea flancului estic

România a devenit un element central al arhitecturii de securitate NATO în regiunea Mării Negre, găzduind baze americane importante la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, precum și un sistem de apărare antirachetă la Deveselu.

Prezența Diviziei 101 Aeropurtate a fost considerată, din 2022, un factor de stabilitate pentru întreaga regiune, fiind prima dislocare majoră americană după invazia Rusiei în Ucraina.

„Absența acestei forțe simbolice va fi resimțită, indiferent de garanțiile politice oferite de Washington”, notează un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) citat de publicația ucraineană.