Potrivit publicației Kyiv Post, aceasta este doar prima etapă a unui plan mai amplu al administrației Trump privind diminuarea prezenței americane în Europa de Est. Informația este confirmată și de Stars and Stripes, care relatează că aproximativ 3.000 de militari americani vor fi retrași din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Retragerea unei brigăzi americane rotaționale din România reprezintă doar începutul
Administrația Trump a transmis discret mai multor capitale europene avertismente privind această reducere modestă a trupelor americane, o decizie care provoacă deja critici în Congresul SUA și ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul Washingtonului față de flancul estic al NATO.
Conform surselor Kyiv Post, retragerea unei brigăzi americane rotaționale din România reprezintă doar începutul. Oficialii americani au informat aliații că această măsură este faza întâi a unui plan mai amplu, urmând ca reducerile din Bulgaria, Ungaria și Slovacia să înceapă de la jumătatea lunii decembrie. Diplomații NATO analizează implicațiile acestei decizii pentru capacitatea de descurajare a alianței pe cea mai vulnerabilă frontieră a sa.
Pentagonul ia în considerare o diminuare moderată a forțelor
Doi oficiali occidentali familiarizați cu discuțiile dintre SUA și partenerii europeni au declarat că Pentagonul ia în considerare o diminuare moderată a forțelor, justificată de progresele înregistrate de armatele europene, considerate acum mai bine pregătite decât în trecut. Prin urmare, o recalibrare limitată a prezenței americane este considerată „adecvată”.
Aliații au fost avertizați că pot urma și alte ajustări anul viitor, odată cu finalizarea actualelor dislocări rotaționale. Un document diplomatic american descrie aceste reduceri drept „marginale”. Totodată, oficialii americani au asigurat partenerii că efectivele din Polonia și statele baltice vor rămâne neschimbate, subliniind „caracterul solid” al cooperării militare și al cheltuielilor de apărare din aceste țări.
Decizia a stârnit reacții atât din partea republicanilor, cât și a democraților
Decizia a stârnit reacții atât din partea republicanilor, cât și a democraților. Congresmanul republican Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de reducerea trupelor americane din România, o țară aflată pe linia de front a NATO. El a subliniat importanța unei prezențe americane „robuste și ferme” în Europa, mai ales în contextul acțiunilor Rusiei.
Turner a avertizat că sprijinirea aliaților NATO din regiune este esențială nu doar pentru reasigurare, ci și pentru securitatea națională a Statelor Unite.
„În calitate de şef al delegaţiei SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt îngrijorat de relatările privind reducerea trupelor americane din România”, a scris Turner pe reţelele sociale.
De partea democraților, senatoarea Jeanne Shaheen, membră cu rang înalt a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a calificat măsura drept „o mișcare profund eronată”. Ea a afirmat că reducerea prezenței americane subminează eforturile Washingtonului de a-l presa pe Vladimir Putin să accepte negocieri și afectează capacitatea partenerilor europeni de a se apăra.
Shaheen a lăudat România pentru angajamentul său față de apărare, menționând contribuția de 5% din PIB pentru acest sector și colaborarea strânsă cu armata americană. Senatoarea a subliniat că decizia transmite „un semnal greșit” către Kremlin, în timp ce Rusia continuă războiul din Ucraina și provocările militare la adresa statelor NATO.
Ea a ridicat și problema coordonării interne a deciziei, sugerând că secretarul apărării Pete Hegseth și subsecretarul Elbridge Colby ar fi putut acționa fără consultarea Casei Albe, a Consiliului Național de Securitate, a Departamentului de Stat sau a Congresului. Shaheen a cerut președintelui Trump să clarifice angajamentul SUA față de aliați, avertizând că în joc se află credibilitatea americană în cadrul NATO.
„O mişcare profund eronată, care subminează eforturile SUA de a-l presa pe Putin să vină, în sfârşit, la masa negocierilor şi de a consolida capacitatea partenerilor noştri europeni de a se apăra singuri. (…) Această decizie transmite exact semnalul greşit către Vladimir Putin, în timp ce acesta îşi continuă campania sângeroasă în Ucraina şi testează determinarea NATO prin provocări împotriva altor state de pe linia frontului. (…) Retragerea trupelor americane din România subminează direct eforturile recente şi binevenite ale preşedintelui Trump de a intensifica presiunea asupra lui Putin pentru a veni la masa negocierilor”, a spus ea.
Decizia reflectă mai degrabă un compromis birocratic decât o strategie coerentă
Daniel Fried, fost asistent al secretarului de stat și arhitect al politicii americane în Europa de Est după Războiul Rece, a declarat pentru Kyiv Post că decizia reflectă mai degrabă „un compromis birocratic” decât o strategie coerentă.
„Există o dezbatere în desfăşurare în interiorul administraţiei Trump privind dislocarea globală a forţelor”, a explicat Fried.
Fried consideră că reducerea trupelor este „o greșeală”, deoarece transmite un semnal greșit Rusiei într-un moment în care Moscova continuă agresiunea împotriva Ucrainei. Totuși, el a remarcat că amploarea reducerilor este limitată și în mare parte simbolică, astfel că nu va modifica semnificativ echilibrul militar în regiune, deși „semnalul este negativ”.
Diplomatul a încheiat într-o notă prudent optimistă, afirmând că, dacă aceste retrageri rămân doar simbolice și nu se transformă într-o reducere majoră, situația nu va fi una gravă, deși nu reprezintă o evoluție pozitivă.
„Dacă aceste retrageri se dovedesc a fi doar simbolice, nu o reducere majoră, nu este un lucru bun – dar nici nu e un dezastru”, a completat acesta.
Tanczos Barna este de părere că retragerea trupelor americane din România nu ar indica o răcire a relațiilor cu SUA
Vicepremierul Tanczos Barna a susținut că retragerea parțială a trupelor Statelor Unite din România nu ar indica o răcire a relațiilor cu SUA, ci ar fi o mișcare care poate fi compensată prin redistribuirea forțelor aliate din alte zone ale Europei. El a spus că situația nu reprezintă o schimbare de fond în cooperarea militară dintre România și SUA, iar tema nu ar trebui amplificată peste măsură.
„Nu înseamnă neapărat și chiar nu înseamnă o răcire a relațiilor, nu înseamnă o schimbare de situație. Cei 600 (n.red. de militari americani care pleacă din România), pot fi supliniți prin alte forțe militare din Europa. Există această capacitate a Europei. Cu siguranță au fost și în alte țări, nu e doar România. Se poate rezolva problema și nu, n-ar trebui să umflăm mai mult tema decât trebuie”, a spus Barna la Digi24.
De asemenea, Tanczos Barna a insistat asupra necesității ca statele din Europa Centrală și de Est să coopereze strâns, indiferent de diferențele politice, pentru a putea face față competiției internaționale.
„Am doi băieți. Eu sunt deja la o vârstă. Nu spun că poate să se întâmple orice, dar chiar nu mai este același lucru ca pentru copiii mei, băieții mei care au 20 și 18 ani. Pentru ei mi-aș fi dorit un prezent mai liniștit și un viitor mai sigur. Lucrurile se schimbă cu o viteză incredibilă și nu doar din punct de vedere politic. Asistăm la o revoluție a digitalizării, a inteligenței artificiale. Se vor schimba în următorii 5 ani de 10 ori mai multe lucruri decât în ultimii 35. E o viteză incredibilă. Cine va reuși să se acomodeze și o să fie pe val și nu sub val, va triumfa sau va exista, cei care nu, vor dispărea. Deci provocarea pentru noi cea mai mare este să fim lucizi în această perioadă și să putem, pe de o parte, transforma în avantaj această provocare, această revoluție a digitalizării, a sistemelor noi, tehnologii noi, a inteligenței artificiale, să putem crea hub-uri regionale, pentru că o singură țară nu va mai rezista în această competiție.
Și noi avem nevoie de țări cum este Croația, cum este Ungaria, România, Slovacia, Cehia, Polonia. Suntem o zonă încă cu o perspectivă și cu un potențial uriaș și noi trebuie să ne aliem indiferent de părerile noastre politice. Politica o punem deoparte un pic. Acolo ne certăm dacă e să ne certăm și trebuie să ne certăm. Dar pe celelalte paliere economic, pe digital, tot ce înseamnă investiții, tot ce înseamnă producere de energie, cu noile tehnologii, cu energia regenerabilă, trebuie să avem parteneri. Și aici asta este provocarea cea mai mare pentru politicieni, ca în această, în acest zgomot politic, să găsească calea pragmatică pentru activitatea de zi cu zi”, a mai spus Tanczos Barna.
Vicepremierul a analizat și dinamica relațiilor internaționale
Oficialul UDMR a analizat și dinamica relațiilor internaționale, menționând că, deși în luna aprilie părea să se contureze o perioadă de instabilitate globală din cauza politicilor comerciale ale președintelui Donald Trump, evoluțiile recente arată o tendință de stabilizare. Potrivit acestuia, Statele Unite reușesc să-și consolideze poziția globală și să-și extindă influența economică.
Vicepremierul a observat că, în ciuda retoricii dure între Washington și Moscova, Statele Unite continuă să încheie acorduri comerciale importante cu parteneri strategici precum India, Coreea de Sud și China, ceea ce demonstrează o orientare pragmatică în politica externă.
„Avem aceste schimbări politice și regionale incredibile de pe zi pe cealaltă. Președintele Statelor Unite răspunde câteodată cu aceeași monedă a declarațiilor cu care este, de exemplu, Rusia, când spune noi o să facem teste nucleare și noi putem să facem teste nucleare. Da, momentan, norocul nostru este că sunt declarații și în spatele acestor declarații vedem că Statele Unite închei un acord comercial cu India, încheie acord comercial cu Coreea de Sud, cu China și lucrurile merg înainte. Am crezut în aprilie că o să fie un haos total. Nu mai este. Lucrurile încep să se așeze. SUA se poziționează, câștigă la fiecare masă la care joacă. Aproape la fiecare masă își consolidează poziția economică folosindu-se și de puterea militară. Și este un lucru bun, pentru că rămâne mult mai puțin spațiu pentru țări de genul Rusiei sau Iranului sau Coreei de Nord”, a explicat vicepremierul.
